Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sute de refugiaţi economici se îneacă în Mediterana. Milioane de români şi de bulgari, cetăţeni ai Uniunii Europene, aşteaptă să fie acceptaţi în spaţiul de liberă circulaţie Schengen şi se lovesc de amânări. În paralel, ruşi, chinezi sau arabi înstăriţi obţin destul de uşor drept de rezidenţă în Europa. Este un adevărat fenomen, descris de jurnaliştii de la Der Spiegel şi preluat de Courrier International, care îl cataloghează drept “un business”.
Biletul de intrare în Europa
Dacă treci prin faţa serviciilor letone de imigraţie din Riga, poţi observa că dimineaţa devreme se formează coadă. O mulţime de ruşi, kazahi şi de chinezi înstăriţi, împreună cu translatorii lor, cu agenţii imobiliari şi cu contracte în mână îşi aşteaptă rândul răbdători.
Unii nu sunt proprietari în Letonia decât de câteva ore, mulţi au pus pentru prima oară picioarele în capitala letonă, şi majoritatea nu sunt acolo decât în trecere. Cu toţii aşteaptă un singur lucru din partea autorităţilor: un permis de rezidenţă. Biletul lor de intrare în Europa, scrie Claus Hecking, de la Der Spiegel.
Programul intitulat “Residence Permit” atrage mii de străini în Letonia. Rari sunt cei care chiar doresc un domiciliu în această ţară, dar fiecare cetăţean străin care cumpără un bun imobiliar cu o valoare de minimum 70.000 de euro în provincie sau de 140.000 în Capitală, obţine un permis de rezidenţă de cinci ani! Altfel spus, un acces liber la Spaţiul Schengen al celor 26 de state europene, scrie sursa citată.
Acest controversat program a fost adoptat de trei ani de Guvernul leton. Scopul? Salvarea pieţei imobiliare, aflate în mare dificultate. Între timp, şi alte ţări europene au urmat exemplul republicii baltice.
Europa, fortăreaţa selectivă
Ca urmare, autorităţile din Grecia, Spania sau Ungaria propun acest business doritorilor: bani contra vize Schengen. Totul, pentru a atrage capitaluri străine. Această iniţiativă le permite să ocolească legile dure europene în materie de imigraţie şi de solicitare de azil. Ca să nu mai vorbim că ridică mari semne de întrebare în plan etic, dacă este să ne gândim la soarta îngrozitoare a sute de africani care mor înecaţi în largul coastelor Lampedusei, în Italia.
Fortăreaţa numită Europa îşi închide porţile ermetic pentru imigranţii săraci: cel puţin 2.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în Mediterana de la începutul anului 2011, potrivit Agenţiei ONU pentru Refugiaţi. Iar unele Guverne europene lasă uşa deschisă pentru imigranţii cu bani. “Este vorba despre cinism”, spune Karl Kopp, reprezentant al ONG-ului Pro Asyl, la nivel european. “Sunt respinşi cu toate mijloacele cei care au cu adevărat nevoie de protecţie şi se dau permise celor care au destui bani”, continuă el. Exemplul leton le inspiră în special pe statele fragilizate în plan financiar de criza euro, scrie autorul.
În Spania, o nouă lege a intrat în vigoare la 1 octombrie. Ea le permite străinilor care achiziţionează un bun imobiliar de cel puţin 500.000 de euro să obţină permis de rezidenţă. Profesioniştii din domeniu se aşteaptă să primească până la 300.000 de noi clienţi.
Din această vară, autorităţile elene au început să promită un permis de rezidenţă de cinci ani tuturor străinilor care investesc cel puţin 250.000 de euro într-un bun imobiliar.
Teoretic, acest document limitează sejururile cetăţenilor neeuropeni în ţarile din Spaţiul Schengen la “doar” 90 de zile pe semestru, dar, în realitate, controalele sunt aproape inexistente.
Din octombrie 2012, Portugalia propune doritorilor o “visa gold”: un permis de sejur de cel puţin doi ani, dacă achiziţionezi un bun imobiliar de cel puţin 500.000 de euro.
O afacere
În Ungaria, Guvernul dreptei naţionaliste – care ţine la distanţă, altfel, de preţiosul său teritoriu naţional cetăţenii străini – a instituit din iulie un program intitulat “Residence Permit Bond”, scrie Der Spiegel. Pentru a-l primi, străinii trebuie să umple vistieria statului cu 250.000 de euro minimum. Fără a uita de cele 40.000 de euro taxe obligatorii, de vărsat unor companii partenere având sediul social în off-shor-uri precum Cipru sau Insulele Cayman, scrie sursa citată.
Se spulberă credibilitatea Europei
“Acest tip de program face ca toată credibilitatea Europei să se spulbere”, explică Birgit Sippel, purtător de cuvânt al eurodeputaţilor SPD pentru politica de securitate şi de migraţie. Acordarea de permise de sejur este în mod fundamental de resortul statelor. “Mai puţin când este vizată toată Europa. Nu poţi să excluzi oficial o categorie de persoane şi să distribui altora vize la discreţie pentru a accede la întreg Spaţiul Schengen”, adaugă Birgit Sippel.
Aproape niciun nou rezident nu a rămas în Letonia, scrie Der Spiegel. Potrivit cifrelor autorităţilor din domeniul imigraţiei, mai puţin de o cincime dintre beneficiarii programului s-au instalat în republica baltică. Ceilalţi şi-au închiriat bunurile imobiliare sau le-au lăsat goale, pur şi simplu pentru a pleca în Franţa, Austria sau în Germania. “Am fost sceptic încă de la început. Acordarea unui permis de rezidenţă are ca obiectiv să permită instalarea durabilă în ţară”, explică Ilze Briede, funcţionar la serviciile de imigraţie. Mai rămâne ca programul să fie acceptat de toată clasa politică. A permis până acum umplerea cu 600 de milioane de euro a casieriilor statului, adaugă autorul articolului, care precizează că totul nu este decât o tocmeală care merge prea bine.
Citește pe Antena3.ro
