Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creată imediat după intervenția militară a Moscovei în Ucraina, forța de reacție rapidă a Alianței Nord-Atlantice (“Very High Readiness Joint Task Force” – VJTF) nu poate fi trimisă să apere Europa de Est în cazul unui conflict cu Rusia, deoarece ar fi extrem de vulnerabilă în fața unui atac rusesc, încă din faza desfășurării sale în dispozitiv.
Forța de reacție rapidă, constituită din 5.000 de militari din statele europene, a fost concepută pentru a câștiga timp în vederea mobilizării celor aproximativ 30.000 de soldați NATO din contingentele normale din Europa, în cazul unui atac al rușilor în flancul estic al Alianței. Această forță are rolul de a preveni scenariile prin care situații identificate drept “tactici militare înșelătoare”, revolte civile sau infracțiuni “regizate” în zona de frontieră ar putea degenera în conflicte armate. Liderii Alianței consideră că Rusia intenționează să utilizeze toate aceste tactici pentru a submina, manipula și incinta, înainte de a declanșa ostilități deschise împotriva altui stat, așa cum a procedat în Ucraina. Doi generali din comanda NATO, citați de Financial Times, susțin însă că VJTF ar fi vulnerabilă în timpul desfășurării sale în Polonia și în statele baltice, deoarece Rusia a masat atât de multe contingente militare la granița sa vestică, - mai ales în Kaliningrad (enclava dintre Polonia și Lituania)-, încât forța rapidă riscă să fie distrusă chiar înainte de a ajunge să lupte. “În regiunea Kaliningrad și în alte zone ale teritoriului său, Rusia a masat avioane de luptă, precum și rachete antiaeriene și împotriva navelor, atât pe mare cât și pe uscat, care pot acoperi zone uriașe”, a confirmat, de altfel, un purtătorul de cuvânt al NATO, pentru Financial Times.
Alianța regândește strategia
Pericolul la care sunt expuși soldații din VJTF este unul dintre principalele motive pentru care Alianța a decis să desfășoare contingente permanente mai mari de-a lungul flancului său estic. Una dintre măsurile luate în calcul este amplasarea permanentă a patru batalioane NATO în cele trei state baltice – Estonia, Lituania și Letonia –, precum și în Polonia. Aceste măsuri urmează să fie aprobate la summitul de la Varșovia, din luna iulie.
O simulare realizată la începutul anului de RAND Corporation, cel mai cunoscut institut de studii strategice din lume, arată că, în eventualitatea unui conflict în Europa de Est, forțelor rusești le va lua cel mult 60 de ore pentru a ajunge în capitalele Estoniei si Letoniei. “O astfel de înfrângere rapidă ar lăsa NATO în fata unui număr limitat de opțiuni, toate proaste (…) În situația actuală, NATO nu poate apăra cu succes teritoriul celor mai expuși membri ai săi” susține studiul.
România a cerut crearea unei flote NATO în Marea Neagră, atât din considerente de apărare , cât și pentru descurajare. Kremlinul a reacționat dur, afirmând că este vorba despre un plan care “subminează securitatea și stabilitatea, forțând Rusia să riposteze”.
