Fostul şef al securităţii Facebook s-a angajat la...NSA!

Fostul şef al securităţii reţelei de socializare Facebook, Max Kelly, şi-a schimbat locul de muncă. Acum lucrează pentru NSA, agenţia americană preocupată de vieţile altora, relatează dw.de.
Informaţia a fost difuzată în luna mai de către ziarul New York Times, dar a devenit brusc extrem de interesantă după seria de dezvăluiri privind programul american de supraveghere a comunicaţiilor mondiale PRISM.
Mutarea s-a produs în 2010, dar schimbarea din viaţa lui Kelly a devenit interesată pentru public abia după ce Ed Snowden a dat lumii de veste dedesubturile spionajului practicat de NSA.
Reţelele de socializare - iar Facebook este una dintre cele mai populare platforme social media, dacă nu cumva reprezintă chiar simbolul absolut al fenomenului - au devenit instrumente utile pentru NSA, agenţia şi partenerii săi profitând de limita extrem de fluidă dintre protecţia datelor şi colectarea lor, notează dw.de.
Kelly s-a transferat la serviciul secret la puţine luni după demararea programului de supraveghere PRISM, prin care se recoltau informaţii din bazele de date ale Facebook. Prea puţină lume a ştiut, în aceşti trei ani, despre această rocadă profesională. Dar ea nu trebuie să surprindă, căci, comentează New York Times, Silicon Valley, cartierul general al atâtor giganţi ai telecomunicaţiilor, ascunde două comori după care tânjesc serviciile secrete americane: imense baze de date private şi programele informatice capabile să le prelucreze şi analizeze. Nu e de mirare că NSA este unul dintre principalii finanţatori ai start-up-urilor din Silicon Valley.
Autorităţile americane nu au început să acceseze comunicaţiile private odată cu epoca reţelelor de socializare. Firmele de IT vând know-how şi tehnologie de stocare şi exploatare a datelor Guvernului - la fel cum o fac şi diverşilor actori comerciali interesaţi de potenţialul pieţei. Jeffrey Chester, şef la Center for Digital Democracy din Washington povesteşte că instituţiile federale şi companiile de telefonie colaborează de multă vreme iar companii precum Google sau Microsoft sunt partenere ale Pentagonului. Marele mister ce se aşteaptă dezlegat sună astfel: care este reala dimensiune a spionajului practicat?
Unii analişti sunt de părere că supravegherea reţelelor de socializare este o măsură binevenită, în condiţiile în care acestea se pot foarte uşor transforma în forumuri ale criminalităţii. Dar pentru aşa ceva e nevoie de inovaţie legislativă. Căci orice supraveghere a sferei private trebuie să aibă acoperire juridică. Cel puţin cât timp se mai vehiculează pretenţia existenţei statului de drept.
Monitorizarea, însă, nu s-a mutat cu totul în spaţiul virtual. Acelaşi ziar new-yorkez se referă la o altă practică americană: "Mail Isolation Control and Tracking" (MICT), un program lansat în 2001, prin care, doar anul trecut, au fost fotografiate plicurile a nu mai puţin de 160 de milioane de scrisori expediate prin poşta tradiţională (USPS). Cât timp sunt stocate imaginile nu se ştie. Se ştie, în schimb, că, în 2007, preşedintele George W Bush a semnat un amendament la legislaţia în vigoare prin care, în cazuri excepţionale, deschiderea scrisorilor să poată fi efectuată şi fără acceptul prealabil al unui judecător.