Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul presedinte al Frantei este un socialist si se numeste Francois Hollande. Pentru a doua oara in istoria celei de-a cincea Republici Franceze, altfel spus din 1958 incoace, la Palatul Elysée se instaleaza un presedinte de stanga. Omul care va conduce destinele Frantei in urmatorii cinci ani este putin cunoscut dincolo de frontierele Hexagonului, iar francezii ii descopera abia acum adevarata personalitate.
Acum un an era un outsider
In urma cu exact un an, Francois Hollande era considerat un "outsider". Nimeni nu credea in mod serios ca acest om care parea destul de "fad" ar putea ajunge presedintele Frantei. Intre timp, cel mai mare elogiu i-a fost adus, in mod paradoxal, din tabara dreptei: "l-am subapreciat pe Francois Hollande", au recunoscut consilierii si colaboratorii apropiati ai lui Nicolas Sarkozy, mai ales dupa duelul televizat dintre cei doi, de la 2 mai.
A avut ''baraka''
Cum a reusit Francois Hollande aceasta performanta? O armata de experti (eseisti, editorialisti, istorici, scriitori) incearca acum sa gaseasca explicatii. Fara indoiala, in cursa sa spre functia suprema in stat, Francois Hollande a avut parte de noroc. Arabii numesc acest tip de noroc politic "baraka". Contextul - istoric, economic, social, politic si mediatic - l-a favorizat pe cel care, in urma cu 12 luni, era creditat cu doar 3 la suta dintre intentiile de vot. El a avut "baraka" in primul rand datorita faptului ca in interiorul partidului sau, cel care era considerat favorit pentru batalia in vederea prezidentialelor, este vorba de Dominique Strauss-Kahn, s-a compromis in mai anul trecut in urma unei sordide afaceri legate de sex. In al doilea rand, el a avut "baraka", deci noroc politic, pentru ca imaginea presedintelui Nicolas Sarkozy s-a deteriorat in ochii francezilor.
Incercand, in revista Le Point, sa-i faca portretul lui Francois Hollande, scriitorul Richard Millet isi incepe articolul cu aceasta fraza: "Multa vreme am crezut ca Francois Hollande nu a existat". Ceea ce vrea sa spuna romancierul francez este ca pentru multa lume Francois Hollande nu era decit o existenta in interiorul Partidului Socialist, pe care l-a si condus intre 1997 si 2008. Iar in interiorul acestui partid toti ceillati lideri pareau mai interesanti, mai stralucitori, mai dotati de natura decat el. Pana si "tovarasa" sa de viata, Ségolène Royal, cu care a avut patru copii, l-a eclipsat multa vreme prin personalitata ei. Si totusi, Francois Hollande a stiut, in interiorul acestui grup de lideri socialisti, sa opteze pentru un rol vacant dar extrem de necesar: cel de om al consensului. Iar de la acest rol la cel de om providential pentru Franta nu a mai fost decat un pas...
Si totusi, de ce se recunoaste Franta, sau mai bine spus de ce se recunosc majoritatea francezilor in Francois Hollande? Acelasi scriitor Richard Millet are un excelent raspuns la aceasta intrebare: pentru ca Francois Hollande reprezinta pentru ei imaginea "provincialului care reuseste"… In fata unui Nicolas Sarkozy care voia sa introduca o dimensiune americana in imaginea functiei prezidentiale, Francois Hollande s-a infatisat ca un bonom calm, atent si jovial. Pana la urma, Nicolas Sarkozy le-a devenit antipatic francezilor nu atat din cauza politicii sale, cat din cauza freneziei sale. Iar Francois Hollande le-a devenit simpatic pentru ca s-a dorit un "candidat normal" si un "presedinte normal". Cum spunea Generalul De Gaulle, alegerile prezidentiale sunt o intalnire dintre un om si un popor. Totul se joaca la nivelul imaginii, al identificarii dintre o majoritate de oameni si un lider. De data aceasta Franta s-a recunoscut in Francois Hollande, "provincialul", ceea ce este cat se poate de normal de fapt. Nu sunt cei mai multi francezi niste "provinciali"?
Francois Hollande s-a nascut in 1954, in Normandia, in orasul Rouen. Tatal sau era medic, iar mama sa asistenta medicala. Foarte repede, tinarul Francois Hollande s-a indepartat, afectiv vorbind, de tata, care era un simpatizant al extremei drepte. In schimb, fiul a avut o relatie foarte buna cu mama sa, care a fost si ea militanta. Socialista.
Fascinat de Francois Mitterrand
In anii formarii sale ca om politic, Francois Hollande a fost fascinat de primul presedinte socialist al Frantei, Francois Mitterrand, pe care il si imita uneori in unele gesturi si atitudini. Francois Hollande nu a avut insa niciodata vreo functie guvernamentala, dar are o experienta de "teren" fiind deputat al regiunii Corèze. Intreaga sa ascensiune s-a produs in interiorul partidului, ceea ce i-a creat la un moment dat imaginea de "om de aparat", de "functionar de partid".
Citește pe Antena3.ro
Greu de spus in ce moment s-a trezit ambitia sa prezidentiala. Sigur este insa ca fosta sa partenera de viata, Ségolène Royal, i-a luat-o inainte. Sa ne amintim ca in urma cu cinci ani, Ségolène Royal a fost cea care a castigat primarele socialiste si a reprezentat partidul la prezidentiale, dar a pierdut in fata lui Nicolas Sarkozy.
Cand s-a lansat el in aceasta aventura, la inceputul anului trecut, primul sau demers a fost acela de face o cura de slabire. Nu este sigur ca francezii ar fi ales un presedinte excesiv de rotofei, cum era Francois Hollande acum cativa ani, iar faptul ca a reusit sa dea jos vreo 10 kilograme a fost un frumos exemplu de vointa. Mai merita retinuta, in acest context, o fraza pronuntata de un parlamentar francez: "O campanie se castiga mai putin pe terenul ideilor cat prin capacitatea de a nu face erori". Iata cum a castigat, de fapt, Francois Hollande alegerile prezidentiale din Franta. Fara sa straluceasca, el s-a impus printr-o tactica a micilor pasi ramanand egal cu el insusi, modest dar tenace. S-a impus dupa o campanie de 400 de zile, strabatand mii de kilometri si vorbind in fata a sute de mii de oameni, dandu-le tuturor impresia ca puterea nu este pentru el o ambitie personala, ci doar un mijloc de a fi util Republicii Franceze.
● Corespondenta de la Paris
