Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii naţiunilor din Grupul G7 - SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia - se reunesc începând de vineri dimineaţă în oraşul nipon Hiroshima pentru a aborda o serie de provocări colective. Perspectivele economice mondiale rămân complicate, în contextul presiunilor inflaţioniste şi asupra nivelului de trai. Preşedintele rus, Vladimir Putin, continuă războiul în Ucraina, iar China îşi extinde, după pandemie, influenţa economică şi strategică.
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Grupul G7 este să nu mai fie perceput ca o organizaţie închisă şi să ralieze naţiuni din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină şi Asia. Într-o lume din ce în ce mai multipolară, naţiunile din aceste zone tind să se asocieze cu statele mai puternice din zona lor ori cu China, mai degrabă decât cu Statele Unite sau cu aliaţii Washingtonului. Preşedinţia japoneză a Grupului G7 i-a invitat la summit şi pe liderii altor ţări, spre exemplu din Vietnam, India, Brazilia şi din cadrul Uniunii Africane. Pe fondul problemelor economice, multe ţări au refuzat să aplice sancţiunile occidentale împotriva Rusiei şi nu vor să fie atrase în conflicte. Naţiunile din zonele sudice aşteaptă din partea Grupului G7 claritate în privinţa asistenţei în materie de creditare şi alte facilităţi economice.
În contextul în care economia Rusiei pare să reziste, în pofida sancţiunilor internaţionale, liderii G7 vor încerca să identifice modalităţi de a bloca exporturile ruse de petrol şi gaze şi de a contracara evitarea restricţiilor. Grupul G7 va analiza împreună cu Uniunea Europeană posibilitatea de a opri aproape în totalitate exporturile spre Rusia şi de a menţine asistenţa solidă pentru Ucraina.
O altă provocare a liderilor G7 se referă la modul de abordare a Chinei. Există riscul de a rămâne blocaţi în conceptualizarea poziţiilor, ţinând cont de diverse sintagme, precum "reducerea riscurilor", fără "decuplarea" de Beijing. Chiar dacă poziţia UE pare a se înăspri, iar cea a SUA pare a se flexibiliza, realitatea este că naţiunile din Grupul G7 rămân conectate sau chiar dependente de China în privinţa reţelelor de aprovizionare şi la nivel tehnologic.
Un alt subiect important al summitului din Japonia va fi oprirea proliferării nucleare. Summitul din Hiroshima aminteşte că Japonia a fost bombardată de două ori cu arme nucleare de către Statele Unite la sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial. În prezent, arhitectura de monitorizare a stocurilor de bombe nucleare se erodează, în contextul în care Rusia a suspendat participarea la Noul Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat cu SUA.
În apropierea Japoniei, liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, continuă provocările cu arme nucleare, iar Coreea de Sud a semnalat în mai multe rânduri intenţia de a avea propriul arsenal atomic, pentru a se apăra. Premierul Japoniei, Fumio Kishida, l-a invitat la summitul G7 pe omologul său sud-coreean.
O problemă specială o reprezintă criza bugetară din Statele Unite. Preşedintele Joseph Biden participă la summitul G7, dar şi-a scurtat turneul în străinătate, renunţând la vizite în Australia şi Papua Noua Guinee, din cauza crizei datoriei suverane a SUA. Biden trebuie să revină rapid la Washington pentru a continua negocierile cu liderii Congresului în scopul obţinerii suplimentării pragului datoriei suverane. Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat în mod repetat că Statele Unite riscă să intre în incapacitate de plăţi în cazul în care Congresul nu aprobă creşterea plafonului datoriei suverane. Intrarea în incapacitate de plăţi "s-ar putea produce pe 1 iunie", a avertizat recent Janet Yellen. "Sunt încrezător că vom obţine un acord privind bugetul şi că America nu va intra în incapacitate de plăţi", a declarat Biden miercuri, înainte de a pleca la summitul Grupului G7.
(sursa: Mediafax)
