Roma s-a oferit să mijlocească o încetare a focului în Libia şi, în acelaşi timp, să negocieze cu una dintre ţările africane primirea lui Muamar Gaddafi dacă el va pleca de bunăvoie de la putere, unde stă de 41 de ani. „Gaddafi trebuie să înţeleagă că ar face un act de curaj dacă ar spune, de pildă, aşa: «Înţeleg că trebuie să plec». Sperăm ca Uniunea Africană să ne facă la rândul său o ofertă concretă şi valabilă în acest sens”, afirma ieri ministrul de Externe italian, Franco Frattini, citat de presa britanică şi de numeroase agenţii internaţionale de presă.
Declaraţiile lui Frattini au fost făcute în contextul în care nu numai presiunile diplomatice, ci şi cele militare asupra reprezentantului regimului de la Tripoli s-au intensificat recent, iar Londra a organizat ieri o conferinţă internaţională consacrată viitorului Libiei după Gaddafi. În afară de aproximativ 40 de miniştri de Externe din diferite ţări, între care şi secretarul de stat american Hillary Clinton, la reuniune au participat şi secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, şi reprezentanţi ai statelor arabe şi ai Uniunii Africane.
La conferinţa pentru viitorul Libiei a fost prezentat un acord comun privind stingerea grabnică a conflictului din Libia, ce constă în încetarea imediată a focului, exilul lui Gaddafi şi un calendar de negocieri pentru viitorul ţării între liderii tribali şi cei ai opoziţiei libiene. De altfel, într-un comunicat comun difuzat ieri, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi premierul britanic, David Cameron, le-au lansat partizanilor Colonelului mesajul „să îl părăsească până nu va fi prea târziu”. Sarkozy şi Cameron au pledat pentru un rol de conducător al Consiliului Naţional de Tranziţie (CNLT) într-un viitor „dialog politic naţional”, în vederea desfăşurării unor alegeri libere.
Înaintea conferinţei, Londra şi Washingtonul se declaraseră dispuse să accepte varianta unui plan conform căruia Gaddafi să plece de bunăvoie în exil, într-o ţară de unde nu ar putea fi extrădat conform legislaţiei internaţionale şi să scape astfel de a fi judecat ca un criminal de război, de o instanţă internaţională, iar Libia să-şi continue drumul său în libertate. De asemenea, din surse oficiale americane s-a aflat că în următoarele zile Washingtonul îl va trimite ca emisar în fieful insurgenţilor, în Benghazi, pe diplomatul Chris Steven, pentru a discuta cu liderii insurecţiei libiene. La rândul său, Hillary Clinton a avut ieri la Londra o întâlnire cu emisarul „rebelilor” libieni, Mahmud Jibril, cu care se întâlnise şi mai înainte la Paris, la reuniunea Grupului de Contact. În mijlocul tuturor acestor eforturi diplomatice, ministrul de Externe britanic, William Hague, a tras concluzia că libienilor le stă, până la urmă, în putere să decidă soarta ţării lor. „Noi nu vom controla situaţia cu forţa”, a adăugat Hague.
600 de milioane $ pe săptămână
Intervenţia armată în Libia a scos din buzunarul de „rezerve pentru misiuni neprevăzute” al Pentagonului 600 de milioane de dolari în prima săptămână, informează ABC News în pagina online. În „preţ” au intrat, între altele, rachetele de croazieră Tomahawk, bombele teleghidate de mare precizie, combustibilul navelor şi submarinelor militare, precum avionul de luptă F-15E ce s-a prăbuşit în timpul misiunii. Dar ar putea fi necesare fonduri suplimentare, pe care Casa Albă va trebui să le solicite Congresului. Obama a fost deja criticat în Dealul Capitoliului că nu avea autoritate constituţională pentru a angaja SUA în Libia, nemaivorbind despre temerile exprimate privind efectul cheltuielilor cu aceste operaţiuni asupra deficitului şi aşa mare al bugetului federal.