Presa bulgară: Austria este în continuare împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen

Karner a raportat că în prima jumătate a acestui an, 5.900 de străini au fost îndepărtați voluntar și forțat din țară - cu 20 la sută mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut. „În prima jumătate a anului, mai mulți solicitanți de azil au părăsit Austria decât noi cereri de azil”, a declarat Karner, citat într-o conferință de presă a presei locale.

Separat, potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 18.500 de persoane au evitat procedura de azil părăsind voluntar țara. „Acesta este un bilanț pozitiv, dar nu este un motiv de sărbătoare, ci o obligație de a continua să lucrăm din greu în această direcție”, a spus ministrul de interne austriac, potrivit portalului bulgaresc SEGA.

Karner a respins acuzațiile conform cărora polițiștii austrieci sunt implicați indirect în „pushback” ilegale (un termen folosit pentru migranții care sunt imediat trimiși înapoi peste graniță). Karner a spus într-un interviu radio: „Adevărul este că „pushback” este o împingere forțată înapoi la graniță. Este ilegal, este adevărat. Dar este permis să întorci oamenii înapoi la graniță dacă nu au nicio șansă să intre în mod legal. ceea ce face Austria, asta e evident că Ungaria o face, Germania o face cu Austria, este o practică normală”.

În ciuda tendinței de scădere a numărului de solicitanți de azil, Karner dorește ca Austria să continue să pună veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație. Controlul la frontieră face parte din succes, așa că situația rămâne neschimbată, a spus ministrul de interne austriac.

Parlamentul European a votat, la mijlocul lunii iulie, o rezoluție care cere trimiterea în judecată a Austriei pentru discriminarea României şi Bulgariei. Austria s-a opus intrării celor două ţări în Spaţiul Schengen, iar europarlamentarii atrag atenţia că decizia produce pierderi financiare masive, atât în România, cât și în Bulgaria.

Este a şasea rezoluţie pe care instituţia o adoptă în favoarea celor două ţări, dar este prima dată când se vorbeşte despre compensaţii financiare pe care Comisia Europeană ar trebui să le calculeze.