Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Țările Uniunii Europene, de la Marea Baltică, în nord, până la coasta Adriaticii, în sud, au conturat măsuri pentru a face față unei crize de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.
UE se baza pe Rusia pentru până la 40% din necesarul său de gaze înainte de război - ajungând la 55% în cazul Germaniei - lăsând un gol uriaș de umplut pe o piață globală a gazelor deja problematică. Unele state au revenit, ca răspuns temporar, asupra planurilor de închidere a centralelor electrice pe cărbune.
Prețurile globale la gaze au crescut vertiginos, ducând inflația în creștere și mai mare și creând o durere de cap și mai mare pentru factorii de decizie politică.
Asociația industrială germană BDI și-a redus marți prognoza de creștere economică pentru 2022 la 1,5%, revizuind-o în scădere de la 3,5% cât se aștepta înainte de război. Aceasta a declarat că o oprire a livrărilor de gaze rusești ar face inevitabilă recesiunea.
Gazul rusesc este în continuare pompat prin Ucraina, dar la o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 pe sub Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare a Germaniei, funcționează la o capacitate de doar 40%, ceea ce, potrivit Moscovei, se datorează faptului că sancțiunile occidentale împiedică reparațiile. Europa spune că acesta este un pretext pentru a reduce fluxurile.
Germania, la fel ca Danemarca, Austria, Olanda, Italia și altele, a activat prima etapă de avertizare timpurie din planul său în trei etape pentru a face față unei crize de aprovizionare cu gaze.
Ca parte a planurilor de urgență, autoritatea germană de reglementare a gazelor, Bundesnetzagentur, a dezvăluit detaliile unui nou sistem de licitație care va începe în următoarele săptămâni pentru a încuraja producătorii - în special cei care folosesc gazul în procese cu temperaturi ridicate - să consume mai puțin.
Citește pe Antena3.ro
Dar reglementatorul a declarat că nu este momentul să declare o urgență totală, sau a treia etapă a planului său de criză, care ar urma ca țara să raționalizeze gazul pentru industrie pentru a proteja serviciile vitale și gospodăriile.
Europa se grăbește să umple din nou instalațiile de stocare a gazelor, în prezent pline în proporție de 55%, pentru a îndeplini un obiectiv la nivelul UE de 80% până în octombrie și de 90% până în noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul comunitar să treacă iarna în cazul în care livrările ar fi încetinite în continuare sau ar fi oprite.
Însă reducerea fluxurilor gazoductului Nord Stream 1 și întreruperile la un important producător american de gaze naturale lichefiate care asigura livrări către Europa au făcut ca aceste obiective să fie mai greu de atins.
Prețul de referință al gazelor pentru Europa se tranzacționa marți în jurul valorii de 123 de euro (130 de dolari) pe megawatt oră (MWh), sub vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% mai mare decât în urmă cu un an.
Prețul european foarte ridicat a atras mai multe încărcături de GNL, dar națiunile europene nu dispun de infrastructura necesară pentru a-și satisface toate nevoile din GNL, în timp ce piața globală de GNL este deja tensionată.
De asemenea, Europa caută mai multe livrări prin conducte de la proprii producători, cum ar fi Norvegia, și de la alte state, cum ar fi Azerbaidjanul.
Suedia, în ciuda faptului că este un mic utilizator de gaz, s-a alăturat totuși altora marți, declanșând prima etapă a planului său de combatere a crizei energetice.
Agenția de stat pentru energie a declarat că aprovizionarea a rămas robustă, dar mișcarea sa a semnalat "actorilor din industrie și consumatorilor de gaze conectați la rețeaua de gaze din vestul Suediei, că piața gazelor este tensionată și că ar putea apărea o situație de deteriorare a aprovizionării cu gaze".
Suedia, unde gazul a reprezentat doar 3% din consumul de energie în 2020, depinde de aprovizionarea cu gaze prin conducte din Danemarca, unde instalațiile de stocare sunt acum 75% pline. Danemarca a activat luni prima etapă a planului său de urgență.
(sursa: Mediafax)
