Jurnalul.ro › Ştiri › Externe › Google şi şefii companiei, acţionaţi în justiţie. Cofondatorii Page şi Bryn au un plan pentru întărirea controlului

Google şi şefii companiei, acţionaţi în justiţie. Cofondatorii Page şi Bryn au un plan pentru întărirea controlului

01 Mai 2012 • 08:01

Google si Consiliul de Administratie al companiei au fost actionati in justitie, in SUA, de catre un actionar care vrea sa blocheze planul de creare a unei noi clase de actiuni, informeaza Reuters, potrivit Mediafax. Miscarea ar avea scopul de a intari controlul cofondatorilor Larry Page si Sergey Brin.

Google a anuntat, in luna aprilie, ca vrea sa creeze o noua clasa de actiuni, a treia in structura companiei, care sa permita emiterea de noi titluri fara diluarea drepturilor de vot ale fondatorilor.

Potrivit reclamatiei intentate de actionarul Google, compania va putea emite noi actiuni pentru efectuarea de achizitii sau compensarea angajatilor fara a dilua votul de 56,3% controlat de Page si Brin.

Reprezentantii Google nu au comentat informatiile.

Actiunea a fost intentata de Brockton Retirement Board, administratorul unui fond de pensii din statul Massachusetts, care vrea sa initieze un proces colectiv impreuna cu alti actionari minoritari nemultumiti de propunerea companiei.

Reclamantul sustine ca Page, Brin si Consiliul de Administratie al Google si-au incalcat "datoria fiduciara" (bazata pe increderea cu care au fost investiti - n.r.) fata de actionarii companiei.

"Page si Brin vor sa-si mentina puterea in timp ce vand volume mari din participatiile lor, castigand miliarde de dolari", se spune in reclamatie.

Schimbarea structurii actionariatului ar crea o noua clasa de titluri, fara drepturi de vot atasate.

Page si Brin nu si-au ascuns intentiile de a-si conserva influenta asupa companiei chiar si dupa listarea acesteia la bursa, in 2004, iar fondatorii vor sa-si pastreze controlul in pofida expansiunii Google.

Alaturi de presedintele board-ului executiv, Eric Schmidt, cofondatorii Google controleaza aproximativ doua treimi din drepturile de vot din actionariat, influenta conservata dupa oferta publica initiala a companiei, din 2004, printr-o structura pe doua clase de actiuni. Clasa A avea deja drepturi mai reduse de vot, iar clasa C, propusa joi seara actionarilor, nu va oferi deloc acest privilegiu.