In urma victoriei la limita in alegerile de duminica, a partidului dreptei Noua Democratie, Grecia si creditorii ei internationali par nerabdatori sa vada format un Guvern stabil, capabil sa puna in aplicare reformele obligatorii pentru scoaterea tarii din criza profunda in care s-a cufundat.
Unica formula posibila de Guvern este o varianta de uniune nationala cu o directie proeuropeana. Liderul partidului Noua Democratie, Antonis Samaras, a apreciat ca un Guvern de consens national ar urma sa fie format imediat, dupa ce a fost primit de catre presedintele Republicii, Carolos Papoulias. "Poporul grec a votat pentru ca Grecia sa ramana in (zona) euro, tara nu are niciun minut de pierdut. Nu putem continua cu o tara in deriva. Consensul national este un imperativ reclamat de toata lumea, problema (formarii unui Guvern) trebuie solutionata imediat", a declarat Samaras. Samaras a trecut fara intarziere la sarcina de a forma un Guvern de "uniune nationala", demarand un maraton politic care poate dura aproximativ zece zile. Papoulias i-a incredinta un mandat "exploratoriu" de trei zile in vederea formarii unui Guvern de coalitie, conform Constitutiei.
Sustinand mentinerea tarii in zona euro cu orice pret, Samaras doreste, totusi, o "renegociere" a planului de austeritate, impus Greciei din 2010, cand s-a declansat criza datoriilor in aceasta tara, aflata intr-o recesiune grava.
Europa e dispusa sa mai dea timp
Numerosi oficiali straini si-au exprimat imediat usurarea si au anuntat ca doresc sa continue sa sustina masiv aceasta tara de 11 milioane de locuitori, devenita "bolnavul" Europei. Parisul, Bruxelles-ul si chiar Berlinul au dat deja semne de o posibila relaxare, cel putin in privinta termenelor memorandumului, planul de austeritate negociat cu creditorii internationali in schimbul unui ajutor financiar
"Vom continua sa sustinem Grecia ca membra a familiei UE si zonei euro", au declarat impreuna presedintii UE Herman Van Rompuy si al Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso, in cadrul summitului G20 de la Los Cabos, in Mexic.
'A fost un vot de frica'
Noua Democratie a invins cu 22,66% din voturi, obtinand 129 de mandate din totalul de 300, urmat de partidul stangii radicale Syriza cu 26,89% si 71 de mandate si de socialistii din Pasok, potrivit rezultatelor oficiale. "Un verdict sub forma unui suspin de usurare", titra cotidianul de centru Kathimerini, in timp ce Ta Nea, de centru-dreapta, cerea pe prima pagina "Un Guvern, imediat!".
In opinia politologului John Loulis, "este vorba despre un vot de frica fata de iesirea din zona euro si nu despre o sustinere reala a reformelor". "Guvernul va fi fragil, fara o mare baza populara, tara risca sa aiba doar un ragaz", a declarat el pentru AFP.
O polarizare foarte clara a adus beneficii ND si Syriza, partidul comunist KKE inregistrand o scadere istorica, iar partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur) consolidandu-si pozitia, cu 18 mandate de deputat.
Aruncand tara in incertitudine, provocand o exasperare in Europa si suspendarea platii a 2,6 miliarde de euro din ajutor, precedentul scrutin de la 6 mai nu a condus la formarea unei mjoritati sau unei coalitii de guvernare.
In caz de esec, pokerul continua
In cazul in care Samaras esueaza, jocul de poker politic va continua, condus de aceasta data de catre Alexis Tspiras, liderul Syriza. Acesta a exclus pana acum orice alianta, optand pentru opozitie.
Curtat de catre Samaras, caruia i-ar aduce mandatele necesare in vederea formarii unei majoritati absolute in Parlament, liderul Pasok Evanghelos Venizelos a conditionat participarea la uniunea nationala de cea a Syrizei si a altor formatiuni. "Miza majora a acestui scrutin fiind formarea unui Guvern proeuropean, nu exista alta posibilitate decat o coalitie intre dreapta si socialisti", a declarat pentru AFP Thomas Gerakis, analist politic si director al Institutului de sondaje Marc.
In cazul in care Venizelos isi va mentine pozitia, reapare spectrul unui impas politic. Seful statului va incerca, pentru ultima oara, sa obtina o intelegere, lucru care poate dura mai multe zile.
In decurs de doi ani, un ajutor masiv, in valoare totala de 247 de miliarde de euro - doua imprumuturi in valoare de 110 si, respectiv, 130 de miliarde de euro pana in 2015 si o stergere a datoriei in vaoare de 107 miliarde -, a fost acordat Greciei, echivaland o data si jumatate cat PIB-ul tarii. "Termenii compromisului, de semnat pana in septembrie, vizeaza o prelungire suplimentara de doi ani, din 2014 si pana in 2016, a asanarii bugetare", a declarat pentru AFP un fost consilier al fostului premier Lucas Papademos, care a condus un Guvern de uniune nationala.
Un castigator la limita: Samaras
Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabara sa in anii '90 si aflat in prezent la conducerea unui partid de dreapta pe care l-a intarit treptat, a reusit sa il invinga pe rivalul sau Alexis Tsipras, in varsta de 37 de ani, liderul stangii radicale si un critic acerb al masurilor de austeritate. Desi favoritul creditorilor si actorilor internationali care se indoiesc de capacitatea Greciei de a-si respecta angajamentele, Samaras va trebui sa fixeze fara intarziere o directie ferma si credibila in fata unor scadente redutabile. In iunie 2011, in pofida presiunilor creditorilor Greciei, Samaras a refuzat o prima mana intinsa de fostul premier Giorgios Papandreou, cerand fara incetare alegeri, desi tara se indrepta spre faliment. El lupta atunci impotriva curei de austeritate administrate de Guvernul socialist grecilor sub dictatul UE si al FMI, in schimbul primei perfuzii financiare prin care tara a evitat bancruta in mai 2010.