x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Încă o ascunzătoare în Munchen pentru comorile naziste?

Încă o ascunzătoare în Munchen pentru comorile naziste?

de Marina Constantinoiu    |    Istvan Deak    |    07 Noi 2013   •   22:08
Încă o ascunzătoare în Munchen pentru comorile naziste?

Mai are Cornelius Gurlitt, octogenarul din Munchen în apartamentul căruia s-au găsit opere de artă confiscate de nazişti în valoare de 1 miliard de euro încă o locuinţă în acelaşi oraş? Investigatorii nu cred asta. Dar Galeriile Lempertz furnizează cotidianului Abendzeitung o informaţie cel puţin interesantă. Vizionarea tabloului “Dresorul de lei”, semnat de Max Beckmann, a făcut-o unul dintre reprezentanţii săi într-o  altă locuinţă din Munchen. Cornelius Gurlitt l-a primit pe reprezentantul Lempertz acolo. In afara operei care urma să fie scoasă la licitaţie, în respectiva locuinţă nu existau alte opere de artă, era doar mobilă, spun cei de la Lempertz. Dar nu vor să ofere presei adresa respectivă. Spun doar că era în sudul oraşului şi că era un apartament curat şi ordonat. In plus, nici nu ştiu dacă îi aparţinea lui Gurlitt.

După toate conservele vechi de 30 de ani, deşeurile, gunoaiele şi tot ce era în apartamentul din Munchen-Schwabing în care s-au găsit cele 1.406 tablouri, s-ar fi părut că Gurlitt a trăit acolo zeci de ani. Cea de-a doua proprietate pe care acesta o are, o căsuţă în Salzburg, Austria, pare nelocuită de multă vreme. Arată mai mult a depozit, decât casa unui bogat negustor de artă, scrie revista germană Focus, cea care a adus bomba despre comoara din apartament.

Jurnaliştii speculează că a doua locuinţă din Munchen ar doar una la care Gurlitt avea acces. Un loc “neutru”, unde nu erau stocate alte opere de artă, doar se purtau negocieri. Probabil din precauţie folosea acel apartament.

Procurorul din Augsburg nu a vrut să spună o vorbă despre misteriosul apartament. Nici măcar dacă ştie despre existenţa lui şi dacă a fost percheziţionat.
O rudă de-ale lui Gurlitt, mai îndepărtată, care locuieşte la Hofgarten, declară că nu are cunoştinţă despre acest apartament.

Tabloul prezentat de Gurlitt pentru licitaţie în septembrie 2011 fusese depozitat în condiţii improprii, avea crăpături, iar rama era degradată. Unde fusese depozitat însă nu se ştie.

Presa i-a descoperit lui Cornelius Gurlitt un văr la Barcelona. Este fotograf şi are 65 de ani. A discutat cu jurnaliştii de la cotidianul britanic Daily Mail şi le-a dat o informaţie surprinzătoare. Gurlitt afirma că ştie unde se află “a opta minune a lumii”, Camera de Chihlimbar.
Ekkehart Gurlitt susţine că acesta a promis să spună unde se află Camera de Chihlimbar înainte să moară.

Dacă Cornelius Gurlitt mai trăieşte sau nu, asta nu ştie. Şi, oricum, nu ar spune unde se află. “Ar putea fi periculos pentru el. Dacă poliţia ştie că trăieşte, o să meargă după el”, spune verişorul din Barcelona.

De ce ar fi ştiut Cornelius Gurlitt despre soarta Camerei de Chihlimbar? Singura legătură ar putea fi faptul că tatăl lui, Hildebrand Gurlitt, a lucrat cu regimul nazist, “reciclând” artă. El a fost unul dintre negustorii de artă care a fost desemnat să vândă în străinătate opere considerate “artă degenerată”, adică opere ale unor artişti cu origini evreieşti, ale unora consideraţi bolşevici, a artei care avea o altă reprezentare, modernă, a corpului uman etc.

Cornelius Gurlitt nu era foarte apropiat de rudele sale. Era foarte ciudat. Intotdeauna elegant, îmbrăcat ca un gentleman englez, avea totuşi ceva ciudat în comportament. Tatăl lui Ekkehart l-a sfătuit să stea departe de Cornelius. In familie circulă zvonuri că acesta era homosexual.

Cert este că nu primise pe nimeni în apartamentul său din Munchen în ultimii 30 de ani. Ekkehart spune că familia ştia de comoara sa, dar a păstrat secretul. Nu vor să-i facă rău, pentru că nici el nu le-a făcut nimic. Ekkehart crede că e posibil ca misteriosul octogenar să se fi sinucis, după depistarea comorii sale, rămânând fără bani.



×
Subiecte în articol: opere de arta germania nazista