Încă o operă furată de la proprietarii ei, identificată în “comoara nazistă”

Grupul de lucru însărcinat cu evaluarea colecţiei Gurlitt recomandă restituirea operei lui Max Liebermann către descendenţii proprietarului de drept

Posesorul “comorii naziste”, germanul Cornelius Gurlitt, a decedat la începutul lunii mai, însă moştenirea sa a rămas o povară pentru toţi cei implicaţi în descoperirea celor peste 1.500 de opere ale marilor maeştri ai artei mondiale, dosite în apartamentele octogenarului.
La începutul acestei săptămâni au apărut indicii care dau speranţe în lumea iubitorilor de artă. Grupul de lucru (task force) care se ocupă cu analizarea provenienţei colecţiei lui Gurlitt a făcut lumină în cazul operei de artă “Doi călăreţi pe plajă” (“Reiter am Strand”), semnată Max Liebermann. Concluzia cercetătorilor a fost că în 1939 naziştii au jefuit această operă care se afla în posesia colecţionarului de artă David Friedmann din Breslau (polonezul Wroclaw). După terminarea războiului, Aliaţii au confiscat colecţiile naziştilor, însă în mod inexplicabil şi această operă a fost cedată negustorului de artă preferat al regimului nazist, Hildbrand Gurlitt, tatăl lui Cornelius, care a prezentat titluri de proprietate asupra ei.

Cheia e la Berna

“Din acest motiv, opera aparţine din punct de vedere legal lui Cornelius Gurlitt. Grupul de lucru însărcinat de Guvernul german cu verificarea provenienţei operelor lui Gurlitt a anunţat că destinul operei depinde de moştenitorul colecţiei. În testamentul său, Gurlitt a precizat că doreşte să cedeze colecţia şi alte bunuri materiale şi financiare Muzeului de Artă din Berna. Muzeul are şase luni la dispoziţie, de la decesul, în mai, al lui Gurlitt, să accepte sau să refuze moştenirea. Trei au trecut deja. Opera poate fi restituită descendenţilor proprietarilor de drept abia după ce se clarifică situaţia moştenitorului colecţiei Gurlitt”, scrie cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Deşi au trecut trei luni, Muzeul din Berna nu se grăbeşte să accepte moştenirea. “Directorii muzeului sunt asistaţi de avocaţi din Germania, Elveţia şi Austria. Este greu de crezut că toate problemele acestei colecţii pot fi clarificate în decurs de trei luni. Muzeul, care este o instituţie de stat, poate să garanteze transparenţa clarificării întrebărilor deschise privind provenienţa colecţiei Gurlitt”, notează săptămânalul german Focus, cel care s-a aflat, de altfel, la originea dezvăluirii existenţei acestei colecţii evaluate, într-o primă fază, la circa un miliard de euro.

Viteza melcului

Grupul de lucru confirmă astfel suspiciunile privind existenţa unor opere jefuite de nazişti sau care făceau parte din categoria “artă degenerată”, tot din perioada nazistă, în cadrul acestei colecţii dosite zeci de ani în apartamentele misteriosului domn Gurlitt, după ce la începutul lunii iunie confirmase că opera “Femeia şezând” a lui Henri Matisse provine din aceeaşi categorie, a artei jefuite de nazişti de la proprietarii săi de drept. “Analizarea acestei opere a dovedit din nou cât de dificilă şi de complexă este cercetarea provenienţei în acest caz. Prin concluzia la care am ajuns, putem considera că analiza acestei opere s-a încheiat. Doar moştenitorii domnului Gurlitt sunt în măsură să decidă ce va urma”, a declarat directorul grupului de lucru, Ingeborg Bergreen-Merkel.

Opera “Doi călăreţi pe plajă” a fost deja solicitată în instanţă de un avocat din New York. Cazul nu poate avansa până nu va sosi o decizie finală din partea Muzeului din Berna. “Ne vom extinde la perioada legală de şase luni pentru a clarifica situaţia legală a colecţiei”, a confirmat un purtător de cuvânt al muzeului. Limita de timp va expira abia în luna noiembrie. O casă de avocatură din Zurich alături de avocaţi din Viena, Berlin şi Munchen analizează situaţia legală a colecţiei. “Obiectivul nostru este să creăm o bază legală pentru decizia de acceptare sau refuzare a moştenirii”, se arată într-un comunicat al casei de avocatură.

Presiune pe muzeul din Berna

Desfăşurarea cazului este privită cu mare interes şi de descendenţii colecţionarului evreu Paul Rosenberg. Ei aşteaptă clarificări în cazul moştenitorului colecţiei pentru a solicita în instanţă restituirea operei “Femeie şezând”, a lui Henri Matisse, confirmată în luna iunie a fi operă jefuită de nazişti de la Paul Rosenberg. “Moştenitorii colecţiei au o anumită răspundere în a contribui la restituirea acestor opere”, consideră Ingeborg Bergreen-Merkel, accentuând faptul că, înainte de deces, Cornelius Gurlitt îşi asumase răspunderea de a restitui operele dovedite a fi jefuite de către nazişti. “Dacă muzeul va accepta moştenirea, descendenţii proprietarilor de drept vor un partener de discuţie în instanţă. Dacă muzeul va refuza, Tribunalul Munchen trebuie să caute un moştenitor din rândul rudelor lui Gurlitt”, notează cotidianul german Die Zeit.

Gurlitt a dat un an termen de clarificare a provenienţei colecţiei sale celor din grupul de lucru constituit în Germania. Jumătate din timp s-a cam scurs. În ritmul în care lucrează echipa de experţi este mai mult decât clar că nu se va putea rezolva ecuaţia în termenul-limită. Până la această oră, grupul de lucru nu a reuşit să posteze online imagini ale tuturor operelor descoperite dosite în apartamentele lui Gurlitt din Munchen (Germania) şi Salzburg (Austria).