Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Instrumentele din dotarea sondei europene Rosetta, care a transportat robotul Philae ce a asolizat în luna noiembrie pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, au dezvăluit aspecte neaşteptate de pe acest corp ceresc.
Observaţiile confirmă faptul că Ciuri (cum este numită pe scurt cometa), cu o lăţime de 4 kilometri şi aflată la 510 milioane de kilometri de Pământ, este bogată în materii organice, scrie AFP, citată de Agerpres. Însă imaginile filmate de camera de înaltă definiţie Osiris arată o formă neobişnuită a nucleului, alcătuit din doi lobi despărţiţi de un fel de 'gât' a cărui origine este necunoscută.
Suprafaţa cometei, destul de omogenă ca alcătuire, prezintă o uimitoare diversitate de structuri geologice apărute în urma fenomenelor de eroziune, ca arii ondulate identice cu cele observate la dunele de nisip de pe Marte. 'Am fost surprinşi de varietatea structurilor geologice', a spus Hans Nilsson de la Institutul suedez de fizică spaţială, unul din coautorii studiilor publicate în revista americană Science. 'Atmosfera cometei - compusă dintr-un amestec de praf şi molecule de gaz - pare distribuită inegal în jurul nucleului', a adăugat el.
Un detector de pe Rosetta, aflat pe orbită în jurul cometei, la circa 30 de kilometri distanţă, a strâns deja o mulţime de date despre fragmentele provenite din nucleu, cum ar fi mărimea şi alcătuirea lor. Cercetătorii au stabilit că nucleul este foarte poros. În plus, ei cred că este suprinzător faptul că Ciuri este atât de activă, deşi se află atât de departe de Soare în acest stadiu al orbitei sale, activitatea concentrându-se în regiunea 'gâtului', unde a fost detectată şi gheaţă.
Imaginile au permis realizarea unui model tridimensional al cometei şi topografia amănunţită a locului în care a asolizat Philae. Calitatea măsurătorilor şi a observaţiilor efectuate de sonda Rosetta se va îmbunătăţi când ea se va apropia, la mijlocul lunii februarie, la circa 6 kilometri de suprafaţa cometei Ciuri. Zborul la această altitudine, cea mai joasă încercată vreodată, va permite instrumetelor 'să realizeze imagini şi să efectueze un spectru al suprafeţei cu o rezoluţie fără precedent', a precizat joi ESA.
Robotul Philae, care călătorea de peste zece ani la bordul sondei spaţiale europene Rosetta, a asolizat în 12 noiembrie pe cometă. După două salturi, s-a oprit într-un loc insuficient luminat pentru ca bateriile sale solare să se încarce. El urmează să fie reactivat la sfârşitul iernii, când cometa va fi mai aproape de Soare şi va primi mai multă lumină.
Ca toate cometele, şi Ciuri păstrează urme ale materiei primitive din sistemul solar, care sunt probe ale condiţiilor în care a luat naştere, acum 4,5 miliarde de ani.
Citește pe Antena3.ro
