Europenii nu au de să se teamă de muncitorii români. E mesajul pe care îl transmite ambasadorul Irlandei, ţara care a preluat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Irlanda a ridicat, în vara anului trecut, toate restricţiile pentru lucrătorii români. Iar efectele, spune ambasadorul irlandez la Bucureşti, sunt încurajatoare. Mai ales în contextul dezbaterii întreţinute de tabloidele britanice, care estimau că nu mai puţin de 28 de milioane de români şi bulgari vor da năvală în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2014, când toate restricţiile pentru lucrătorii din cele două ţări vor deveni istorie.
"Până acum nu am observat să fi avut loc vreo invazie de români. Există o populaţie constantă de români în Irlanda, probabil 40.000 de persoane. Pare puţin, dar Irlanda este o ţară mică, iar 40.000 de oameni reprezintă un procent reprezentativ", a declarat, pentru Jurnalul Naţional, ambasadorul Irlandei, Oliver Grogan. "Nu anticipez că un val de imigranţi din România va sosi nici în alte state europene după ce restricţiile de pe piaţa muncii vor fi ridicate, la începutul anului viitor. Şi vor fi ridicate!", a mai spus diplomatul.
Intrarea treptată a muncitorilor români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană a fost convenită în negocierile de aderare şi face parte din Tratatul de Aderare a Romîniei la Uniunea Europeană, semnat în 2005. Însă niciun stat membru nu poate prelungi restricţiile dincolo de data de 31 decembrie 2013. Austria, Belgia, Germania, Franţa, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie şi Spania sunt ţările care încă nu şi-au liberalizat complet piaţa muncii pentru români şi bulgari. Dacă vor decide să o facă mai devreme de ianuarie 2014 nu depinde de preşedinţia irlandeză, spune ambasadorul Grogan. "Indiferent de ce ne-am dori, aceste decizii ţin de guvernele naţionale ale statelor membre. Nu cred că ar trebui să ne amestecăm în mod direct, deşi ne-am bucura ca această componentă a Pieţei Unice să devină operabilă cât mai curând cu putinţă", a explicat diplomatul.
Sprijin pentru intrarea României în Schengen
Despre posibilele evoluţii pe dosarul Schengen in timpul preşedinţiei irlandeze, ambasadorul a explicat că Irlanda dispune de posibilităţi limitate. "Vom face tot ce ne va sta în puteri ca să fim de ajutor. Ştim că România şi Bulgaria îşi doresc intens să facă parte din spaţiul Schengen şi ştim că ambele state îndeplinesc toate criteriile tehnice. Însă trebuie să existe acordul unanim al tuturor statelor implicate şi, după cum ştim, un număr de state membre care doresc mai multre asigurări cu privire la implementarea reformelor în România. Regula noastră va fi să încurajăm un consens între toate statele membre pentru a obţine un acord cât mai curând posibil. Vom fi un broker corect şi un intermediar productiv", este mesajul ambsadorului Oliver Grogan.
Priorităţile preşedinţiei irlandeze a Consiliului Uniunii Europene sunt asigurarea unui sistem financiar stabil, redresarea economiei şi revenirea la creştere economicã.