Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Istoria nu este foarte prietenoasă cu campaniile militare care urmăresc eradicarea unei mișcări politico-militare adânc înrădăcinate într-un teritoriu. Conducerea armatei israeliene înțelege foarte bine că tot ce poate face este să deterioreze grav capacitățile militare ale Hamas.”, remarca recent Bilal Y. Saab, specialist în probleme legate de Orientul Mijlociu și Africa de Nord la „Chatham House”, cunoscutul grup de reflecție pentru afaceri internaționale, cu sediul la Londra.
Într-adevăr, Israelul a înregistrat unele succese în această privință: forțele sale susțin că au ucis mii de luptători Hamas, inclusiv unii membri de rang înalt, și au destructurat anumite părți din vasta rețea de tuneluri a teroriștilor, de sub enclava plaestiniană.
Cu toate acestea, statul evreu se confruntă în continuare cu numeroase provocări, iar finalul conflictului militar rămâne imposibil de anticipat. De altfel, oficialii israelieni au avertizat în privința unui război de lungă durată, care s-ar putea întinde pe tot parcursul anului 2024 și chiar mai departe.
Între timp, campania militară se derulează în fața unei comunități internaționale tot mai îngrozite de criza umanitară fără precedent și de numărul din ce în ce mai mare de morți în rândul civililor din Gaza.
Și, pe măsură ce presiunea internațională crește, se intensifică și nemulțumirea internă față de acțiunile lui Netanyahu, un prim-ministru aflat în dificultate, dornic să prezinte victorii concrete.
„Există o cursă contracronometru.”, este de părere Saab, insistând asupra întrebărilor-cheie cu care se confruntă conducerea Israelului: „Cu ce preț se va obține un succes tactic? Cât timp au la dispoziție israelienii pentru a obține acest succes tactic, fără a provoca o indignare internațională și mai semnificativă?”.
Citește pe Antena3.ro
Abordare de luptă diferită
Distrugerea Hamas - obiectivul pe care Netanyahu l-a anunțat pe 7 octombrie 2023 - a fost unul măreț, evaziv și, potrivit multor analiști, imposibil de atins.
„Acest tip de misiune nu poate fi dus la bun sfârșit - am văzut că a eșuat de-a lungul anilor de mai multe ori.”, a afirmat Saab, într-un interviu acordat CNN.
Influența Hamas se extinde mult dincolo de Gaza, ceea ce înseamnă că o înfrângere totală a grupării extremiste este un deziderat cel puțin foarte ambițios pentru Israel, dacă nu cumva imposibil de realizat.
Într-un discurs care a marcat comemorarea atacurilor, Netanyahu a reluat obiectivele sale pentru conflictul din teritoriul palestinian: „Vrem să eliminăm Hamas, să aducem acasă ostaticii și să ne asigurăm că Gaza nu va mai fi o amenințare pentru Israel!”.
Rămâne însă neclar dacă liderii armatei israeliene plasează eliminarea totală a Hamas în topul priorităților de pe agenda lor. Spre exemplu, șeful serviciului de informații al armatei, generalul-maior Aharon Haliva, a omis distrugerea Hamas, atunci când a enumerat obiectivele militare, într-un discurs rostit la jumătatea săptămânii trecute, așa după cum a remarcat presa israeliană.
Și tot atunci, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a dezvăluit planurile pentru următoarea fază a războiului din Gaza, punând accentul pe o nouă abordare de luptă în nord și pe o vânătoare minuțioasă, în vederea anihilării liderilor Hamas despre care se bănuiește că s-ar ascunde pe teritoriul sudic al enclavei.
În cea de-a treia fază, operațiunile armatei israeliene în nordul Fâșiei Gaza vor cuprinde „raiduri, distrugerea tunelurilor teroriștilor, activități aeriene și terestre și operațiuni speciale”, a spus Gallant.
„Această fază va fi mai puțin intensă, dar va dura mai mult timp.”, a declarat, pentru CNN, Yohanan Plesner, președintele Institutului pentru Democrație din Israel și fost membru al Knessetului din partea partidului Kadima.
Dacă ținta, mai realistă, este reducerea drastică a capacităților de luptă ale Hamas, atunci, în ultimele trei luni, au fost înregistrate progrese concrete.
„Definiția succesului nu va fi să prindem sau să ucidem toți agenții operativi ai Hamas, ci să ne asigurăm că Hamas nu mai poate guverna efectiv Fâșia Gaza!”, a declarat Plesner. „Hamas este organizată ca o armată, cu centre de comandă și control, regimente și brigăzi. Această structură de comandă este serios lovită și dezmembrată.”, a adăugat el.
Cifre greu de verificat
Adresându-se reporterilor la Tel Aviv, Netanyahu a declarat cu câteva zile în urmă că armata israeliană „luptă cu forță și cu noi sisteme, deasupra și dedesubtul” enclavei palestiniene. El a afirmat că unitățile israeliene au ucis 8.000 de luptători Hamas în Gaza.
De cealaltă parte, Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, susține că aproape 23.000 de persoane au fost ucise, de la începutul războiului. Deși nu fac distincție între civili și combatanți, atât ministerul din Gaza, cât și structura sa omologă din Cisiordania ocupată sugerează că aproximativ 70% dintre cei uciși sau răniți sunt femei și copii.
Israelul crede că Hamas avea aproximativ 30.000 de combatanți în Gaza înainte de începerea războiului, la 7 octombrie, anul trecut. Insurgenții erau împărțiți în cinci brigăzi, 24 de batalioane și aproximativ 140 de companii, fiecare având capacități de luptă care includ rachete antitanc, lunetiști și ingineri, precum și sisteme de rachete și mortiere.
Vânătoarea de lideri Hamas
Israelul susține, de asemenea, că a înregistrat un oarecare succes în privința identificării și distrugerii tunelurilor Hamas, care formează o rețea extrem de dificil de infiltrat de către militarii evrei.
Armata israeliană a difuzat săptămâna trecută o înregistrare video, care arată destructurarea unei rute de tunel sub Spitalul Al-Shifa, cel mai mare complex medical din Gaza.
Luna trecută, oficialitățile de la Ierusalim au făcut publice alte videoclipuri, despre care au precizat că arată o rețea de tuneluri conectată la reședințele și birourile unor înalți lideri ai Hamas, printre care Ismail Haniyeh, Yahya Sinwar și Muhammad Deif.
Cu toate acestea, principalul obiectiv, acela de a-i găsi și a-i ucide pe cei mai importanți lideri ai Hamas din Gaza, nu a fost atins până în prezent de către Israel.
„Aici, serviciile de informații au rolul determinat.”, a precizat Saab. Gallant și alți oficiali au subliniat în mod repetat importanța eforturilor de a elimina comandanții de rang înalt ai Hamas, ministrul Apărării promițând, la sfârșitul lunii decembrie, că Sinwar „va face cunoștință, în curând, cu țevile armelor noastre”.
Figură emblematică în cadrul organizației islamiste palestiniene radicale, Sinwar a fost cel care a construit aripa militară a Hamas și a stabilit noi legături importante cu puterile arabe regionale, în calitate de lider civil și politic al grupării.
„Organizații ca acestea înlocuiesc comandanții destul de ușor. Nu cred că cineva este de neînlocuit în Hamas.”, spune Saab. „Dar dacă îi elimini pe șefii simbolici ai grupării, cine știe dacă acest lucru ar putea avea un efect de recul, în special în cazul persoanelor care au responsabilități militare.”, adaugă expertul de la „Chatham House”.
Pare puțin probabil ca noua fază a războiului israelian să aducă ușurare pentru palestinienii blocați în Gaza, unde criza umanitară a atins niveluri fără precedent.
Cu toate acestea, Netanyahu ar putea fi mai degrabă tentat să cedeze în fața presiunii interne, care a crescut în special din cauza faptului că insurgenții radicali continuă să țină captivi peste 100 de oameni.
Israelienii cred că 107 persoane, răpite de Hamas pe 7 octombrie, anul trecut, sunt încă în viață.
Eliberarea acestor ostatici rămâne un obiectiv în noua fază a războiului, iar un eșec ar intensifica presiunea politică asupra unui lider a cărui popularitate în rândul israelienilor s-a prăbușit constant, după atacul din 7 octombrie.
„Încă din prima zi, a apărut o disparitate clară: există sprijin pentru obiectivele războiului și pentru armată, însă încrederea în guvernul israelian este la cel mai scăzut nivel din toate timpurile. Există o prăpastie uriașă!”, remarcă Yohanan Plesner.
În acest context, dacă Netanyahu nu găsește rapid o formulă de echilibru între intensitatea atacurilor israeliene și eficacitatea lor, războiul se poate întoarce împotriva statului evreu și a liderului său.
