Ministrul de interne italian şi liderul Ligii, Matteo Salvini, a lansat ideea creării "unei Ligi a Ligilor în Europa", reunind mişcările "care vor să-şi apere frontierele", cu ocazia reuniunii anuale a partidului său suveranist la Pontida, în nordul Italiei.
"Mă gândesc la o Ligă a Ligilor în Europa, care să unească toate mişcările libere care vor să-şi apere frontierele şi bunăstarea copiilor lor", a lansat Matteo Salvini în faţa miilor de simpatizanţi care îl aclamau, de pe o scenă unde figurau sloganele "Bunul simţ la guvernare!" şi "Italienii mai întâi!".
Puţin mai devreme, el anunţase că alegerile europene din 2019 ar fi "un referendum între elită, lumea finanţelor şi cea a muncii reale, între o Europă fără frontiere cu o imigraţie masivă şi o Europă care îşi protejează cetăţenii".
Potrivit presei, circa 50.000 de persoane au venit din toată Italia pentru această mare reuniune a mişcării de extrema dreaptă organizată la Pontida, în apropiere de Bergamo, căci aici s-ar fi născut în 1167 Liga Lombardă, alianţa oraşelor din nord împotriva împăratului german Frederic Barbarosa.
Pe standuri reprezentând regiunile peninsulei erau vândute tricouri cu efigia lui Matteo Salvini şi sloganul "Viaţa frumoasă s-a terminat", referindu-se la recentele afirmaţii ale şefului Ligii care declarase că "pentru migranţii clandestini, viaţa frumoasă s-a terminat". "Sper că Italia va înţelege în fine că a face parte din Ligă nu înseamnă folclor, ci o filosofie de viaţă", a declarat o militantă din Bergamo.
Având o poziţie consolidată de funcţiile de vicepremier şi ministru de interne, al căror titular este de o lună, Matteo Salvini a reuşit să impună tema migranţilor pe agenda europeană, interzicând la începutul lunii iunie accesul în porturile italiene a navelor organizaţiilor neguvernamentale care îi salvează pe migranţi în Mediterană. El le acuză că sunt complice ale traficanţilor de carne vie, ceea ce acestea contestă cu virulenţă.
"Decizia de a deschide porturile sau de a le închide o ia ministrul de interne", a afirmat el duminică. Această decizie este la originea tensiunilor diplomatice cu Franţa, care a acuzat Italia de "iresponsabilitate" şi Matteo Salvini a replicat că Italia nu are lecţii de primit din partea unei ţări care, potrivit lui, nu şi-a respectat angajamentele în materie de primiri.
Dacă relaţiile par să se fi încălzit în ultimele zile între cele două ţări vecine, graţie unor întâlniri între şeful guvernului italian Giuseppe Conte şi preşedintele francez Emmanuel Macron, Matteo Salvini nu şi-a schimbat poziţia. Cu stilul său direct, el l-a sfătuit vineri pe Emmanuel Macron "să spele la gură pentru că Italia a făcut mult mai mult decât francezii care continuă să respingă persoane la Ventimiglia", la frontiera franco-italiană.
Această linie dură pare să-i reuşească, potrivit sondajelor, dintre care unul recent, realizat la jumătatea lunii iunie de Ipsos, arată că majoritatea italienilor (59%) îi aprobă poziţia în materie de imigraţie.
O largă adeziune din care Liga, aliată cu Adunarea Naţională a Marinei Le Pen în Franţa, trage toate avantajele: sosită la putere în urma alegerilor legislative din 4 martie cu 17% din voturi (poziţia a treia), ea era creditată sâmbătă cu 31,2% din intenţiile de vot pentru alegerile europene, făcând din această mişcare eurosceptică primul partid al Italiei.
Partidul îşi depăşeşte astfel aliatul din coaliţia guvernamentală, Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem), sosită în fruntea alegerilor şi care rămâne stabil la circa 30%. Luigi di Maio, liderul M5S, devenit şi el vicepremier şi ministru al muncii, a fost eclipsat de aliatul său din Ligă, tematicile sociale susţine de M5S, precum acordarea unui "venit de cetăţenie" de 780 de euro, trecând pe plan secund.