x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Joe Biden: Nu ne-am dus în Afganistan ca să facem „nation-building”

0
18 Aug 2021 - 19:30
Joe Biden: Nu ne-am dus în Afganistan ca să facem „nation-building”

Cel mai interesant argument din discursul de luni al președintelui american Joe Biden despre retragerea din Afganistan a fost acela că SUA oricum nu avea nicio obligație să rămână în țara talibanilor, din moment ce nu și-a propus niciodată să facă acolo „nation-building”.

Acest argument, pe care nu se aștepta nimeni ca președintele să-l invoce drept scuză pentru o retragere atât de pripită la capătul a 20 de ani de prezență americană în Afganistan, este din punct de vedere tehnic adevărat. La o audiere din Congres din iulie 2002, ministrul de atunci al apărării, Donald Rumsfeld, îi explica așa unui parlamentar care îl întrebase despre criticile pe tema faptului că SUA nu avansează în Afganistan cu efortul de reconstrucție națională – „nation-building” (reclădirea unei țări după o schimbare radicală de regim, cu tot cu investiții în infrastructură, economie, instituții democratice, societate civilă): „Decizia de a avea o implicare limitată, spre deosebire de felul cum ar fi procedat URSS sau alte țări, și de a evita să fim priviți ca un ocupant străin, mai ales într-un loc ca Afganistanul, a fost teribil de importantă.”

Așadar, spre a evita să pară o putere de ocupație, SUA au acționat ca în Evul Mediu, când inchiziția condamna oamenii în numele autorității clericale, dar execuțiile concrete erau îndeplinite de autoritatea laică. În primul rând, efortul de „nation-building” a fost asumat de ISAF (International Security Assistance Force), coaliția multinațională autorizată de ONU în decembrie 2001 să susțină operațiunea militară Enduring Freedom a SUA și care din 2003 a acționat sub comanda NATO pentru menținerea păcii și contrainsurgența în raport cu talibanii. În al doilea rând, la aceeași audiere din 2002, Rumsfeld spunea că sunt peste 300 de ONG-uri cu care lucrează autoritățile americane în educație, reconstrucție, agricultură, sănătate, distribuirea de ajutoare umanitare, iar la cestea aveau să se adauge contractorii privați, deci aceleași norocoase categorii care aveau să se îmbogățească și în Irak.

Enduring Freedom, operațiunea militară prin care SUA și-a dorit să răzbune atentatul de la 11 septembrie 2001, a avut trei obiective: să-l ucidă pe Usama bin Laden, să dea jos de la putere regimul taliban pentru ca astfel să nu mai existe în Afganistan baze de antrenament ale Al-Qaida și să-i elimine pe teroriști „oriunde s-ar afla”, adică în peste 60 de țări, inclusiv SUA, așa cum estima Pentagonul că se întinde rețeaua Al-Qaida. Între timp, Usama bin Laden a fost ucis în 2011 în Pakistan, iar Enduring Freedom s-a sfârșit oficial în 2014, cu binecuvântarea fostului președinte Barack Obama, care zicea în discursul său solemn de atunci că „războiul cel mai lung din istoria Americii a ajuns la un final responsabil”, admițând însă chiar în frazele următoare că Afganistanul „rămâne un loc periculos”. Așa încât din 2015 a urmat operațiunea Freedom's Sentinel, axată pe contrainsurgență, iar ISAF a fost înlocuită cu o nouă coaliție sub comanda NATO, în misiunea denumită Resolute Support.

Insuccesul acestei misiuni, ca și al precedentei, a fost ilustrat de dezvăluirile triste publicate în 2019 de Washington Post, care arătau că numeroși oficiali americani, militari și civili, au mințit sistematic publicul despre războiul din Afganistan sub mandatele a trei președinți – George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. În interviurile secrete date pentru o agenție a Congresului creată pentru investigarea fraudei în zonele de război, sute de militari, consultanți, diplomați, directori de agenții federale recunoșteau că au făcut declarații optimiste fără nicio legătură cu realitatea din teren, au acceptat publicarea de sondaje și statistici false despre progresele din Afganistan, deși înțeleseseră foarte bine că războiul nu putea fi câștigat și că se pierd vieți omenești și sume enorme de bani din cauza birocrației din instituțiile statului american, a ignoranței și a orgoliului șefilor lor.

Doar două exemple din interviurile respective sunt de ajuns ca să dea o imagine a înfrângerii de acum. „Noi nu invadăm țările sărace ca să le îmbogățim. Nu invadăm statele autoritare ca să le democratizăm. Noi invadăm țările violente ca să le facem pașnice, iar în asta am eșuat clar în Afganistan”, recunoștea în 2016 James Dobbins, fost trimis special la Kabul sub regimurile Bush și Obama. „Cel mai mare proiect al nostru, desigur în mod involuntar și trist, cred că a fost dezvoltarea corupției în masă. Odată ce corupția a ajuns la nivelul pe care l-am văzut eu acolo, e undeva între incredibil de greu și de-a dreptul imposibil de eradicat”, mărturisea în același an Ryan Crocker, fostul ambasador american în Afganistan în 2002, 2011 și 2012, referindu-se la faptul că abundentul ajutor financiar american destinat guvernului afgan a structurat o adevărată cleptocrație în jurul fostului președinte Hamid Karzai (cel după care azi e denumit sinistrul aeroport din Kabul de unde încearcă să fugă localnicii), care a făcut ca populația să se scârbească de democrație și să se reorienteze spre talibani.

Prin urmare, retragerea de acum din Afganistan ar fi avut loc oricum, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce președinte ar fi fost la putere, iar dacă Donald Trump era acum la Casa Albă, s-ar fi exprimat cu la fel de multă țâfnă la adresa afganilor rămași la mâna talibanilor și a oricăror voci critice față de brutalitatea stupefiantă a retragerii. Derobarea președintelui Joe Biden de la responsabilitatea demersului de „nation-building” are deci un rol complex: pe de o parte, să mai acopere din eșecul SUA și să mai înlăture din percepția de putere de ocupație, în spiritul descris mai sus de Donald Rumsfeld în 2002, dar și să proiecteze retroactiv peste acest război viziunea pe care și-ar fi dorit-o el, adică aceea expusă de James Dobbins în interviurile secrete citate și pe care nici alt oficial american n-a mai propus-o deschis până acum.
Joe Biden a făcut distincția, esențială pentru direcția de acum încolo a strategiei SUA, dintre antiterorism în general, adică ceea ce dorește el, și contrainsurgența pe plan local, adică ceea ce au urmărit până acum SUA, ISAF, NATO încercând să rezolve situația din Afganistan. „Am susținut timp de mulți ani că misiunea noastră trebuie să fie concentrată strict pe antiterorism, nu pe contrainsurgență sau pe reconstrucție națională”, a spus Biden. După el, atenția și resursele SUA trebuie să vizeze o amenințare teroristă nouă, care „a făcut metastaze mult dincolo de Afganistan, cu formațiuni ca Al-Shabab în Somalia, Al-Qaida în Peninsula Arabă, Al-Nusra în Siria, ISIS care încearcă să instituie un califat în Siria și Irak și să-și creeze filiale în multiple țări din Africa și Asia”.

Strategia lui Biden nu mai are în vedere însă nicio prezență militară permanentă în locurile enumerate, ci numai misiuni antiteroriste țintite, atunci și acolo unde constată că apar amenințări directe la adresa SUA, „inclusiv în Afganistan dacă va fi necesar”. Adică exact cum ar fi trebuit să procedeze de la bun început SUA în Afganistan în 2001, dacă ar fi avut inteligența și stăpânirea de sine să nu declanșeze războiul. Aceasta este cea mai importantă expunere de politică externă de până acum a președintelui Biden și una esențială pentru definirea strategiei militare a Americii. Ea clarifică și temerea referitoare la faptul că SUA nu mai au baze militare în unele state, așa cum se întâmplă de exemplu în statele din Asia Centrală vecine cu Afganistanul folosite în trecut de SUA pentru lupta cu talibanii.

Mai departe, îngrijorările despre ocuparea de către Rusia sau China a locului lăsat liber de americani, în stilul practicat până acum de analiștii de geopolitică, par să fi devenit brusc irelevante. Dimpotrivă, Joe Biden consideră că atât China, cât și Rusia „n-ar fi dorit nimic mai mult decât ca SUA să continue să bage miliarde de dolari în resurse și atenție, pe termen nelimitat, pentru stabilizarea Afganistanului”. După ultimele estimări, SUA a pierdut în Afganistan în cei 20 de ani peste 1.000 de miliarde de dolari, 2.500 de militari și circa 4.000 de civili. Cât despre apărarea de talibani a populației civile în Afganistan, lăsată la propriu cu ochii în soare după plecarea americanilor, Biden susține că nu se va mai face prin desfășurare de forțe militare, ci prin „diplomație, instrumente economice și ralierea lumii (libere) în jurul nostru”. O să aflăm în curând ce va însemna concret această promisiune.

Mediafax

Citeşte mai multe despre:   afganistan,   sua

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Guvernul Franţei blochează preţurile la energie şi anunţă compensaţii de 100 de euro pentru inflaţie

Guvernul Franţei blochează preţurile la energie şi anunţă compensaţii de 100 de euro pentru inflaţie
Premierul Franţei, Jean Castex, a anunţat joi seară blocarea preţului la gaze pe parcursul anului 2022 şi acordarea unei indemnizaţii de 100 de euro pentru compensarea efectelor inflaţiei, informează cotidianul...

NATO aprobă un nou plan de contracarare a activităţilor Rusiei, inclusiv în zona Mării Negre

NATO aprobă un nou plan de contracarare a activităţilor Rusiei, inclusiv în zona Mării Negre
Miniştrii Apărării din ţările NATO au aprobat, joi, un nou plan de apărare pe multiple fronturi faţă de riscurile generate de Rusia în zona Mării Negre şi a Mării Baltice, reafirmând obiectivul central de co...

Orban anunță demisia din PNL: Categoric nu voi vota Guvernul Ciucă. Îmi dau demisia

Orban anunță demisia din PNL: Categoric nu voi vota Guvernul Ciucă. Îmi dau demisia
Fostul președinte PNL Ludovic Orban a anunțat, joi seara, că desemnarea lui Nicolae Ciucă premier într-un govern minoritar susținut de PSD a fost „picătura care a umplut paharul” și săptămâna viitoare va...

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie
România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum...

Cseke Attila: Mâine va avea loc o primă întâlnire între premierul desemnat şi preşedintele UDMR

Cseke Attila: Mâine va avea loc o primă întâlnire între premierul desemnat şi preşedintele UDMR
Ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a declarat că premierul desemnat, Nicolae Ciucă, va avea vineri o întâlnire cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. "A...

Grindeanu: Nu mă interesează funcția de președinte al Camerei Deputaților

Grindeanu: Nu mă interesează funcția de președinte al Camerei Deputaților
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu spune că nu este interesat de nicio funcție, nici măcar de cea de președinte al Camerei Deputaților. Grindeanu a transmis, joi seara, că nu îl interesează funcții...

Opozantul rus Aleksei Navalnîi dedică premiul Saharov luptătorilor anticorupţie din toată lumea

Opozantul rus Aleksei Navalnîi dedică premiul Saharov luptătorilor anticorupţie din toată lumea
Opozantul rus încarcerat Aleksei Navalnîi s-a declarat joi "onorat" de primirea premiului Saharov decernat de Parlamentul European, anunţând că îl dedică tuturor "luptătorilor anticorupţie", relatează...

CNSU a aprobat noua listă a țărilor cu risc epidemiologic: Grecia revine în zona roșie

CNSU a aprobat noua listă a țărilor cu risc epidemiologic: Grecia revine în zona roșie
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat joi lista ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Lista intră în vigoare începând de duminică. Potrivit deciziei CNSU, în...

Bănescu: Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, era vaccinat anti-COVID

Bănescu: Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, era vaccinat anti-COVID
Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, care a murit joi, în urma unui stop cardio-respirator, din cauza infectării cu SARS-CoV-2, era vaccinat anti-COVID, a precizat, joi seară, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei...

Prefectura Capitalei: CMBSU a dispus reluarea cursurilor cu prezenţă fizică în şapte unităţi şcolare

Prefectura Capitalei: CMBSU a dispus reluarea cursurilor cu prezenţă fizică în şapte unităţi şcolare
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a dispus reluarea cursurilor cu prezenţa fizică în şapte unităţi şcolare, a informat, joi, Prefectura Capitalei. Astfel, s-a dispus reluarea...

Imagini dramatice în fața Spitalului Floreasca: Zeci de ambulanțe așteaptă să lase pacienții

Imagini dramatice în fața Spitalului Floreasca: Zeci de ambulanțe așteaptă să lase pacienții
Imagini dramatice au fost surprinse joi în fața Spitalului Clinic de Urgență Floreasca: zeci de ambulanțe au fost fotografiate încercând să intre să lase pacienții bolnavi, însă din cauza numărului mare de...

România primește ajutoare externe pentru tratarea pacienților cu COVID-19

România primește ajutoare externe pentru tratarea pacienților cu COVID-19
Austria va trimite 1.075 de colete cu medicamente pentru asistență de urgență în România. Totodată, Franța va ajuta cu 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare mecanice, echipamente și accesorii...

Summitul UE: Josep Borrell: Criza energetică este efectul unui "joc geopolitic major"

Summitul UE: Josep Borrell: Criza energetică este efectul unui "joc geopolitic major"
Criza preţurilor la energie este rezultatul unui "joc geopolitic major", a afirmat joi, la începerea summitului Uniunii Europene, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de...

Aproape 100.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, peste 60.000 cu prima doză

Aproape 100.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, peste 60.000 cu prima doză
Aproape 100.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, din care peste 60.000 au făcut prima doză, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea...

PSD a acceptat să discute cu premierul desemnat, Nicolae Ciucă: Ne vedem la sediul PSD

PSD a acceptat să discute cu premierul desemnat, Nicolae Ciucă: Ne vedem la sediul PSD
Președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat joi seara decizia luată în Biroul Permanent Național de a discuta cu primul ministru desemnat, Nicolae Ciucă. Discuțiile vor avea loc la sediul PSD. „A fost o decizie...
Serviciul de email marketing furnizat de