Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dincolo de poziţiile pro şi contra exprimate atât de oamenii politici, cât şi de presa din întreaga lume, independenţa unilateral declarată de provincia Kosovo are deja un efect de domino, în ciuda încăpăţânării cu care tabăra "pro” susţine contrariul. Unul dintre ele este evocat de cotidianul bulgar Standart, în ediţia electronică, citată de Mediafax şi susţine că preţul curselor rutiere din Bulgaria spre centrul şi vestul Europei se va dubla, potrivit companiilor de transport, în cazul în care Bulgaria recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. De ce? Pentru că acestea vor fi nevoite să găsească rute alternative.
Dincolo de poziţiile pro şi contra exprimate atât de oamenii politici, cât şi de presa din întreaga lume, independenţa unilateral declarată de provincia Kosovo are deja un efect de domino, în ciuda încăpăţânării cu care tabăra "pro” susţine contrariul. Unul dintre ele este evocat de cotidianul bulgar Standart, în ediţia electronică, citată de Mediafax şi susţine că preţul curselor rutiere din Bulgaria spre centrul şi vestul Europei se va dubla, potrivit companiilor de transport, în cazul în care Bulgaria recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. De ce? Pentru că acestea vor fi nevoite să găsească rute alternative.
PROBLEME PENTRU ŞOFERI. Potrivit Standart, marile companii de transport cu autocarul anticipează că Serbia ar putea închide graniţa cu Bulgaria. Chiar dacă frontierea nu este oficial închisă, vameşii şi poliţiştii sârbi ar putea crea probleme şoferilor bulgari, companiile din domeniu fiind sigure că vor fi nevoite să găsească alte rute de transport. Autobuzele cu destinaţia Italia, Franţa, Spania şi Portugalia vor fi nevoite să traverseze teritoriul României, ceea ce va prelungi timpul de parcurs şi va determina majorarea preţurilor. "Noi, companiile de transport, suferim mereu primii pierderi în cazul unor probleme pe rutele care tranzitează Serbia", a declarat Miroliub Stolarski, preşedintele Asociaţiei Bulgare a Sindicatelor Transporturilor Rutiere. El susţine că de fiecare dată când noi state au fost înfiinţate sau teritorii s-au separat, sârbii au creat probleme. "De această dată însă, cu excepţia poliţiei, sârbii de rând ne vor hărţui probabil deoarece România nu va recunoaşte independenţa Kosovo sub nici o formă", a precizat acesta. El se aşteaptă la un declin al numărului pasagerilor în următoarele două săptămâni, deşi va începe sezonul deplasărilor înaintea sărbătorii de Paşte.
ALTA SECESIUNE? Butoiul cu pulbere balcanic a fost din nou zgândărit, prin decizia kosovară, astfel că dă idei altor entităţi din spaţiul fostei Iugoslavii. Parlamentul Republicii Srpska a decis, joi seara, că entitatea sârbilor bosniaci "are dreptul" de a se separa de Bosnia, dacă ONU şi o majoritate a ţărilor Uniunii Europene recunosc independenţa Kosovo, relatează AFP., preluată de Mediafax."Dacă un număr semnificativ de membri ONU, în special membri ai UE, recunosc independenţa Kosovo, Adunarea consideră că este vorba despre un precedent în recunoaşterea dreptului de autodeterminare, a celui de secesiune", se arată într-o rezoluţie aprobată de majoritatea covârşitoare a membrilor Parlamentului sârbilor din Bosnia. Observatorii politici afirmă că, în cazul convocării unui referendum, majoritatea populaţiei ar vota în favoarea independenţei.
Entitate sârbă a Bosniei, Republica Srpska formează, alături de Federaţia Croato-Musulmană, Bosnia de după războiul intercomunitar care a devastat fosta republică iugoslavă în perioada 1992 - 1995. Cele două entităţi sunt legate prin instituţii centrale, care au însă prerogative reduse.
CONSECINŢE. Rezoluţia a fost adoptată la Banja Luka în timp ce la Belgrad mai mult de 150.000 de persoane protestau faţă de declararea unilaterală a indepedenţei Kosovo. Premierul sârb bosniac Milorad Dodik a declarat, după ce a participat la manifestaţiile de la Belgrad, că "recunoaşterea Kosovo de către un număr mare de membri ONU ar reprezenta confirmarea unor noi drepturi şi principii". "Atunci, putem înţelege proclamarea unilaterală a independenţei drept un semn că Republica Srpska ar putea conta, poate în viitor, pe un drept similar", a spus el.
FRAGILIZARE. După proclamarea, duminică, a independenţei Kosovo, Dodik a insistat asupra faptului că acesta nu reprezintă un precedent de urmat, intrând în conflict cu naţionaliştii sârbi bosniaci, care au cerut imediat secesiunea de Bosnia, după modelul Kosovo.
Pasul făcut de sârbii bosniaci ilustrează fragilitatea acestei foste republici iugoslave, a cărei integritate depinde de fermitatea comunităţii internaţionale, comentează France Presse. Un astfel de demers ar echivala cu o repunere în chestiune a Acordurilor de Pace de la Dayton (SUA) care au pus capăt războiului intercomunitar dintre 1992 şi 1995 şi consacrat Bosnia compusă din două entităţi: Republika Srpska (RS, a sârbilor bosniaci) şi Federaţia croato-musulmană, unite de instituţii centrale slabe.
SUA CRITICA. Washingtonul, prin vocea ambasadorului său în Bosnia, Charles English, a criticat iniţiativa sârbilor bosniaci, afirmând că Bosnia-Herţegovina este un stat suveran şi independent şi integritatea sa teritorială şi suveranitatea sa sunt realităţi indiscutabile.
IDEI PENTRU ALŢII. La rândul lor, Abhazia şi Osetia de Sud intenţionează să ceară Comunităţii Statelor Independente (CSI) să fie recunoscute cu ocazia summitului informal al CSI de la Moscova, programat pentru vineri, a declarat "preşedintele" oset Eduard Kokoitîi, citat de cotidianul rus Nezavissimaia Gazeta, potrivit Mediafax. "CSI (care cuprinde 12 foste state URSS) este pentru prima dată pe lista organizaţiilor internaţionale (alături de ONU şi UE) cărora aceste republici nerecunoscute îşi pot încredinţa destinul", comentează publicaţia rusă.
Potrivit unei surse din Ministerul rus de Externe, citată de cotidian, "acest detaliu ar putea juca un rol important pentru recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud", obiectiv formulat de cele două republici separatiste georgiene după proclamarea independenţei Kosovo. Astăzi, "acest fapt nu determină Rusia să recunoască" Abhazia şi Osetia de Sud, "cel puţin să fie prima care o face", scrie cotidianul rus, amintind o serie de declaraţii ale diplomaţiei ruse potrivit cărora Moscova nu va recunoaşte cele două republici separatiste.
Totuşi, "aliaţii Moscoei din CSI i-ar putea veni în ajutor", adaugă cotidianul. Astfel, "declaraţiile de recunoaştere a Abhaziei şi Osetiei de Sud ar putea fi făcute de către Minsk (Belarus) sau de Bişkek (Kîrgîzstan)", a apreciat sursa din cadrul Ministerului rus de Externe, citată de publicaţia Nezavissimaia Gazeta. "Preşedintele" abhaz Serghei Bagapş a declarat deja că "statele prietene ale poporului abhaz vor face declaraţiile necesare (de recunoaştere)" când Abhazia va avea nevoie de un astfel de demers, a reamintit cotidianul rus.
Abhazia şi Osetia de Sud şi-au proclamat unilateral independenţa la scurt timp după destrămarea URSS, prima în 1992 iar a doua în 1990, menţinându-şi acest statut prin intermediul armelor.
TEMERI. Statele Unite au anunţat închiderea temporară a consulatului lor din capitala sârbilor bosniaci Banja Luka, după o manifestaţie violentă organizată cu o zi înainte împotriva independenţei provinciei sârbe din Kosovo.
În cadrul unei manifestaţii împotriva independenţei provinciei sârbe Kosovo, care a reunit joi, la Banja Luka, circa 2.000 de persoane, un grup de tineri a aruncat pietre în direcţia misiunii diplomatice americane şi a încercat să o atace, dar a fost împiedicat de poliţie. Tinerii au ars drapelele Statelor Unite, Uniunii Europene şi Germaniei, pentru a protesta faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo de către Washington şi de majoritatea ţărilor membre UE.
CA PE VREMEA LUI MILOŞEVICI. Pe de altă parte, ca urmare a incidentelor deosebit de violente care s-au înregistrat în seara zilei de joi la Belgrad, Ambasada Statelor Unite din capitala sârbă a decis, după consultare cu Departamentul de Stat, ca personalul său neesenţial activităţii zilnice să părăsească Serbia. Violenţele de joi seara s-au soldat cu decesul unei persoane şi rănirea altor 130, dar şi cu arestarea a 192 de persoane. Publicaţia americană Newsweek comentează, în ediţia electronică de azi, că imaginile care înfăţişau tineri sârbi mărşăluind pe străzi şi incendiind ambasade sau magazine, transmise de televiziuni joi seara, au amintit lumii de mitingurile naţionaliste ale fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, însă manifestaţia de joi a fost mult mai gravă.
DETALIILE NEWSWEEK. Motivul pentru care imaginile în prim-plan şi detaliile lipsesc este că demonstranţii din Belgrad nu atacau numai jurnaliştii străini aflaţi la faţa locului, ci pe toţi, inclusiv pe cei ultranaţionalişti sârbi, ceea ce face ca lucrurile să fie chiar mai gave decât în timpul revoltelor care au dus la îndepărtarea de la putere a lui Miloşevici. Potrivit publicaţiei citate, a vorbi în altă limbă decât sârba în mijlocul mulţimii era deosebit de riscant.
Dacă ar fi avut posibilitatea să vadă mai de aproape, telespectatorii ar fi observat că cei mai violenţi dintre protestatari erau băieţi care în 1999, când raidurile NATO au pus capăt violenţelor sârbe în Kosovo, abia se născuseră. Aceştia vorbeau la telefoanele mobile cu părinţii lor, asigurându-i că nu se află printre demonstranţi. Erau şi manifestanţi mai în vârstă, dar marea majoritate erau adolescenţi, suporteri ai cluburilor sârbe de fotbal care alimentează radicalismul.
PROBLEME PENTRU ŞOFERI. Potrivit Standart, marile companii de transport cu autocarul anticipează că Serbia ar putea închide graniţa cu Bulgaria. Chiar dacă frontierea nu este oficial închisă, vameşii şi poliţiştii sârbi ar putea crea probleme şoferilor bulgari, companiile din domeniu fiind sigure că vor fi nevoite să găsească alte rute de transport. Autobuzele cu destinaţia Italia, Franţa, Spania şi Portugalia vor fi nevoite să traverseze teritoriul României, ceea ce va prelungi timpul de parcurs şi va determina majorarea preţurilor. "Noi, companiile de transport, suferim mereu primii pierderi în cazul unor probleme pe rutele care tranzitează Serbia", a declarat Miroliub Stolarski, preşedintele Asociaţiei Bulgare a Sindicatelor Transporturilor Rutiere. El susţine că de fiecare dată când noi state au fost înfiinţate sau teritorii s-au separat, sârbii au creat probleme. "De această dată însă, cu excepţia poliţiei, sârbii de rând ne vor hărţui probabil deoarece România nu va recunoaşte independenţa Kosovo sub nici o formă", a precizat acesta. El se aşteaptă la un declin al numărului pasagerilor în următoarele două săptămâni, deşi va începe sezonul deplasărilor înaintea sărbătorii de Paşte.
ALTA SECESIUNE? Butoiul cu pulbere balcanic a fost din nou zgândărit, prin decizia kosovară, astfel că dă idei altor entităţi din spaţiul fostei Iugoslavii. Parlamentul Republicii Srpska a decis, joi seara, că entitatea sârbilor bosniaci "are dreptul" de a se separa de Bosnia, dacă ONU şi o majoritate a ţărilor Uniunii Europene recunosc independenţa Kosovo, relatează AFP., preluată de Mediafax."Dacă un număr semnificativ de membri ONU, în special membri ai UE, recunosc independenţa Kosovo, Adunarea consideră că este vorba despre un precedent în recunoaşterea dreptului de autodeterminare, a celui de secesiune", se arată într-o rezoluţie aprobată de majoritatea covârşitoare a membrilor Parlamentului sârbilor din Bosnia. Observatorii politici afirmă că, în cazul convocării unui referendum, majoritatea populaţiei ar vota în favoarea independenţei.
Entitate sârbă a Bosniei, Republica Srpska formează, alături de Federaţia Croato-Musulmană, Bosnia de după războiul intercomunitar care a devastat fosta republică iugoslavă în perioada 1992 - 1995. Cele două entităţi sunt legate prin instituţii centrale, care au însă prerogative reduse.
CONSECINŢE. Rezoluţia a fost adoptată la Banja Luka în timp ce la Belgrad mai mult de 150.000 de persoane protestau faţă de declararea unilaterală a indepedenţei Kosovo. Premierul sârb bosniac Milorad Dodik a declarat, după ce a participat la manifestaţiile de la Belgrad, că "recunoaşterea Kosovo de către un număr mare de membri ONU ar reprezenta confirmarea unor noi drepturi şi principii". "Atunci, putem înţelege proclamarea unilaterală a independenţei drept un semn că Republica Srpska ar putea conta, poate în viitor, pe un drept similar", a spus el.
FRAGILIZARE. După proclamarea, duminică, a independenţei Kosovo, Dodik a insistat asupra faptului că acesta nu reprezintă un precedent de urmat, intrând în conflict cu naţionaliştii sârbi bosniaci, care au cerut imediat secesiunea de Bosnia, după modelul Kosovo.
Pasul făcut de sârbii bosniaci ilustrează fragilitatea acestei foste republici iugoslave, a cărei integritate depinde de fermitatea comunităţii internaţionale, comentează France Presse. Un astfel de demers ar echivala cu o repunere în chestiune a Acordurilor de Pace de la Dayton (SUA) care au pus capăt războiului intercomunitar dintre 1992 şi 1995 şi consacrat Bosnia compusă din două entităţi: Republika Srpska (RS, a sârbilor bosniaci) şi Federaţia croato-musulmană, unite de instituţii centrale slabe.
SUA CRITICA. Washingtonul, prin vocea ambasadorului său în Bosnia, Charles English, a criticat iniţiativa sârbilor bosniaci, afirmând că Bosnia-Herţegovina este un stat suveran şi independent şi integritatea sa teritorială şi suveranitatea sa sunt realităţi indiscutabile.
IDEI PENTRU ALŢII. La rândul lor, Abhazia şi Osetia de Sud intenţionează să ceară Comunităţii Statelor Independente (CSI) să fie recunoscute cu ocazia summitului informal al CSI de la Moscova, programat pentru vineri, a declarat "preşedintele" oset Eduard Kokoitîi, citat de cotidianul rus Nezavissimaia Gazeta, potrivit Mediafax. "CSI (care cuprinde 12 foste state URSS) este pentru prima dată pe lista organizaţiilor internaţionale (alături de ONU şi UE) cărora aceste republici nerecunoscute îşi pot încredinţa destinul", comentează publicaţia rusă.
Potrivit unei surse din Ministerul rus de Externe, citată de cotidian, "acest detaliu ar putea juca un rol important pentru recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud", obiectiv formulat de cele două republici separatiste georgiene după proclamarea independenţei Kosovo. Astăzi, "acest fapt nu determină Rusia să recunoască" Abhazia şi Osetia de Sud, "cel puţin să fie prima care o face", scrie cotidianul rus, amintind o serie de declaraţii ale diplomaţiei ruse potrivit cărora Moscova nu va recunoaşte cele două republici separatiste.
Totuşi, "aliaţii Moscoei din CSI i-ar putea veni în ajutor", adaugă cotidianul. Astfel, "declaraţiile de recunoaştere a Abhaziei şi Osetiei de Sud ar putea fi făcute de către Minsk (Belarus) sau de Bişkek (Kîrgîzstan)", a apreciat sursa din cadrul Ministerului rus de Externe, citată de publicaţia Nezavissimaia Gazeta. "Preşedintele" abhaz Serghei Bagapş a declarat deja că "statele prietene ale poporului abhaz vor face declaraţiile necesare (de recunoaştere)" când Abhazia va avea nevoie de un astfel de demers, a reamintit cotidianul rus.
Abhazia şi Osetia de Sud şi-au proclamat unilateral independenţa la scurt timp după destrămarea URSS, prima în 1992 iar a doua în 1990, menţinându-şi acest statut prin intermediul armelor.
TEMERI. Statele Unite au anunţat închiderea temporară a consulatului lor din capitala sârbilor bosniaci Banja Luka, după o manifestaţie violentă organizată cu o zi înainte împotriva independenţei provinciei sârbe din Kosovo.
În cadrul unei manifestaţii împotriva independenţei provinciei sârbe Kosovo, care a reunit joi, la Banja Luka, circa 2.000 de persoane, un grup de tineri a aruncat pietre în direcţia misiunii diplomatice americane şi a încercat să o atace, dar a fost împiedicat de poliţie. Tinerii au ars drapelele Statelor Unite, Uniunii Europene şi Germaniei, pentru a protesta faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo de către Washington şi de majoritatea ţărilor membre UE.
CA PE VREMEA LUI MILOŞEVICI. Pe de altă parte, ca urmare a incidentelor deosebit de violente care s-au înregistrat în seara zilei de joi la Belgrad, Ambasada Statelor Unite din capitala sârbă a decis, după consultare cu Departamentul de Stat, ca personalul său neesenţial activităţii zilnice să părăsească Serbia. Violenţele de joi seara s-au soldat cu decesul unei persoane şi rănirea altor 130, dar şi cu arestarea a 192 de persoane. Publicaţia americană Newsweek comentează, în ediţia electronică de azi, că imaginile care înfăţişau tineri sârbi mărşăluind pe străzi şi incendiind ambasade sau magazine, transmise de televiziuni joi seara, au amintit lumii de mitingurile naţionaliste ale fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, însă manifestaţia de joi a fost mult mai gravă.
DETALIILE NEWSWEEK. Motivul pentru care imaginile în prim-plan şi detaliile lipsesc este că demonstranţii din Belgrad nu atacau numai jurnaliştii străini aflaţi la faţa locului, ci pe toţi, inclusiv pe cei ultranaţionalişti sârbi, ceea ce face ca lucrurile să fie chiar mai gave decât în timpul revoltelor care au dus la îndepărtarea de la putere a lui Miloşevici. Potrivit publicaţiei citate, a vorbi în altă limbă decât sârba în mijlocul mulţimii era deosebit de riscant.
Dacă ar fi avut posibilitatea să vadă mai de aproape, telespectatorii ar fi observat că cei mai violenţi dintre protestatari erau băieţi care în 1999, când raidurile NATO au pus capăt violenţelor sârbe în Kosovo, abia se născuseră. Aceştia vorbeau la telefoanele mobile cu părinţii lor, asigurându-i că nu se află printre demonstranţi. Erau şi manifestanţi mai în vârstă, dar marea majoritate erau adolescenţi, suporteri ai cluburilor sârbe de fotbal care alimentează radicalismul.
