Kosovo la un pas de independenţă

În Kosovo continuă pregătirile pentru declararea, cel mai probabil la acest sfârşit de săptămână, cel mai târziu luni, a independenţei provinciei

În Kosovo continuă pregătirile pentru declararea, cel mai probabil la acest sfârşit de săptămână, cel mai târziu luni, a independenţei provinciei. Majoritatea statelor europene şi SUA sunt pregătite să recunoască independenţa provinciei majoritar albaneză. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi SUA vor fi primii care vor recunoaşte independenţa. Nu şi Serbia, Rusia, sârbii din Kosovo şi chiar România. Situaţia politică din Serbia, unde naţionaliştii radicali ameninţă cu îndepărtarea ţării de UE în favoarea apropierii de Moscova, nu face decât să amplifice dificultăţile atribuite situaţiei actuale. Premierul sârb naţionalist Voislav Koştuniţa a afirmat marţi că Serbia “va anula” proclamarea independenţei, iar preşedintele Boris Tadici a avertizat că relaţiile Belgradului cu ţările care vor recunoaşte Kosovo “nu vor mai fi aceleaşi”. Şase ţări europene (Spania, Grecia, Bulgaria, Slovacia, România şi Cipru) nu vor ca indepedenţa Kosovo să creeze un precedent pentru alte regiuni cu potenţial separatist. Imediat după declararea independenţei, statele UE ar urma să decidă când vor recunoaşte noul stat, Uniunea neavând competenţe în acest sens.



MESAJ PENTRU ROMÂNIA. Într-un scurt interviu acordat postului de radio România Actualităţi, preşedintele kosovar, Fatmir Sejdiu, şi-a exprimat speranţa ca ţara noastră, ca membru al Uniunii Europene, să se conformeze liniei politice stabilite de UE: “Nu doresc să comentez declaraţiile ezitante pe care le-am auzit de la Bucureşti, dar cred că România, până la sfârşit, va lua în considerare voinţa liber exprimată de oamenii din Kosovo care doresc independenţa şi va ţine cont şi de eforturile UE pentru a pune sfârşit ultimului conflict din Balcani şi de a stabiliza această regiune”, a declarat Sejdiu, citat de Rompres.



MESAJ PENTRU EUROPA. Dacă nu va putea gestiona o ţară mică precum Kosovo, UE nu va deveni un “actor cu greutate” pe scena internaţională, comentează Daniel Korski, analist la centrul de cercetări European Council on Foreign Relations, citat de Rompres. Cei 27 urmează să dea undă verde desfăşurării misiunii europene în Kosovo. Potrivit analiştilor, partea cea mai dură constă în asigurarea viabilităţii economice a unui stat care depinde în întregime de investiţiile şi de ajutorul din străinătate pentru a subzista.

Scenarii pentru provincia independentă

Într-o amplă analiză, Agenţia France Presse, citată de Mediafax, încearcă să schiţeze scenariile posibile după declararea independenţei Kosovo: secesiune, violenţe pe scară largă sau un incident izolat care să determine izbucnirea confruntărilor, plecarea în masă a sârbilor sau menţinerea statu-quo-ului sunt unele dintre scenariile discutate la Priştina înaintea proclamării unilaterale a independenţei Kosovo.

SECESIUNEA. Belgradul şi liderii sârbilor din Kosovo au anunţat deja că nu vor recunoaşte independenţa provinciei situate în sudul Serbiei, cu populaţie majoritar albaneză. Nordul provinciei, unde trăiesc 40.000 dintre cei 100.000 de sârbi din Kosovo, şi enclavele sârbe sunt guvernate de facto de o administraţie paralelă, susţinută de Belgrad. “Toată lumea se teme de secesiune. Dar în viaţa cotidiană aceasta este deja o realitate. Este greu de spus când începe secesiunea”, a declarat pentru AFP o sursă apropiată de NATO.



VIOLENŢE GENERALIZATE. Oficialii şi locuitorii din Kosovo, atât sârbi, cât şi albanezi, insistă că populaţia nu are nici un interes să declanşeze violenţe imediat după declararea independenţei. “Responsabilii sârbi au încercat să transmită mesajul că nu vor să răspundă declarării unilaterale a independenţei cu violenţă pe teren, răspunsul lor constând în consolidarea structurilor lor paralele”, spune Alex Anderson de la International Crisis Group (ICG).



PROVOCĂRI IZOLATE. Un astfel de scenariu ar putea repeta evenimentele din 2004, când un incident care nu a fost elucidat niciodată a declanşat un val de revolte antisârbe, soldate cu 19 morţi şi incendierea a şapte sate. “Un nimic poate declanşa o izbucnire de violenţă”, avertizează comandantul Etienne du Fayet de la Tour din Task Force Nord. Una dintre marile necunoscute este influenţa de care se bucură cu adevărat premierul Hashim Thaci, fost lider al grupării de gherilă a Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) şi cel care le-a promis sârbilor asigurarea securităţii, aminteşte AFP, citată de Mediafax. Thaci se bucură de respectul foştilor combatanţi la Priştina şi la Dreniţa, în nord-vestul provinciei. însă vestul acesteia se află sub influenţa fostului lider UCK Ramush Haradinaj, judecat la Haga pentru crime de război, şi a Alianţei pentru viitorul Kosovo (AAK).



PLECAREA ÎN MASĂ A SÂRBILOR. Liderii sârbi au cerut populaţiei sârbe să rămână în provincie, iar observatorii speră că majoritatea nu vor pleca dacă nu vor izbucni violenţe. Belgradul consideră însă că “nu mai există sârbi în Kosovo, iar provincia este pierdută”.



STATU-QUO. Chiar în condiţiile menţinerii actualei situaţii, în care cele două comunităţi trăiesc practic separate, pot apărea în scurt timp probleme legate de suveranitate. “Albanezii cred că după declararea independenţei nu va mai exista o administraţie paralelă, însă acest lucru nu se va întâmpla chiar aşa. La alegerile locale din mai din Serbia, sârbii vor încerca să organizeze scrutinul şi în Kosovo”, susţin analiştii, citaţi de AFP. (Mediafax)