Le Monde: România nu s-a pronunţat clar în privinţa punerii în aplicare a sancţiunilor suplimentare împotriva Rusiei

Cotidianul francez "Le Monde” a publicat pe site-ul său o hartă interactivă ce prezintă "dependenţa" ţărilor membre ale Uniunii Europene de gazul rusesc şi modul în care sprijină impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Potrivit "Le Monde", România nu s-a poziţionat clar în această privinţă, dacă este pentru sau împotriva punerii în aplicare a sancţiunilor suplimentare împotriva Moscovei, deși "dependența sa de gazul rusesc este relativ redusă".

Dacă SUA au luat în vizor companii rusești, membrii UE nu s-au putut pune de acord decât asupra unor sancțiuni punctuale, împotriva unor personalități anume, scrie Le Monde.

Ieri, cotidianul american The New York Times scria că Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, în pofida eforturilor de a-şi coordona sancţiunile împotriva Rusiei, au păreri împărţite în privinţa amplorii acestora, ceea ce ar putea determina Washingtonul să acţioneze în mod independent faţă de europeni. Spre deosebire de partenerii săi europeni, SUA sunt pregătite de sancţiuni împotriva unor întregi sectoare ale economiei ruse.

În harta prezentată pe site, România are o dependență de gazul rusesc de 21,12 la sută din consumul național de gaz (datele sunt din 2011). În ceea ce privește volumul comerțului exterior, schimburile comerciale cu Rusia reprezintă 3,48% (2012), iar investițiile ruse reprezintă 0,13% din investițiile străine directe (în 2012).

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, săptămâna trecută, că Federaţia Rusă generează conflicte şi instabilitate în regiune, punctând că nu-l poate convinge nici preşedintele rus Vladimir Putin, nici premierul rus Dmitri Medvedev, nici MAE rus, că această ţară este "purtătoare de ramuri de măslini".

"Dezamăgiţi pot să fie, dar şi eu sunt dezamăgit de acţiunile din regiune ale Federaţiei Ruse şi am spus-o public întotdeauna - Federaţia Rusă este un element de destabilizare a regiunii", a spus preşedintele Traian Băsescu.

El a precizat că în ceea ce priveşte conflictele din Crimeea, Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria acestea sunt regionale, sunt ca "o salbă de insecuritate" în regiunea Mării Negre şi a apreciat că pot fi "rezolvate de la Moscova, cum pot fi şi explodate simultan sau pe rând funcţie de nevoile politice ale Moscovei".

"Eu mi-am dorit tot timpul o relaţie corectă cu Federaţia Rusă, dar pentru ca relaţia să fie corectă trebuie să acceptăm şi unii şi alţii realitatea. Eu aşa văd lucrurile. Nu poate să mă convingă nici MAE rus, nici preşedintele Putin, nici premierul Medvedev că Rusia este un purtător de ramuri de măslin, de ramurile păcii în regiune, nu, Rusia generează conflicte şi instabilitate regională", a mai spus şeful statului.