“Lex Gurlitt”, o lege inspirată de “comoara nazistă”

Textul nu se va aplica retroactiv şi nu se va referi, deci, la scandalul în curs
Un proiect de lege care vizează facilitarea restituirii operelor de artă spoliate în timpul celui de-al Treilea Reich proprietarilor lor iniţiali, a fost prezentat vineri în Camera Superioară a Parlamentului german, Bundesrat.
Textul de lege a fost botezat “Lex Gurlitt” (“Legea Gurlitt”) de către presa germană, de la numele de familie al unui octogenar german, Cornelius Gurlitt, în locuinţele căruia (din Munchen şi din Salzburg) au fost descoperite sute de opere de artă semnate de mari maeştri, despre care se presupune că ar fi fost în cea mai mare parte opere jefuite de nazişti.

Dreptate după 70 de ani
Zguduită de dezvăluirea descoperirii “comorii naziste”, Germania doreşte o lege care să faciliteze restituirea operelor de artă furate în timpul celui de-al Treilea Reich, pentru a se face dreptate, după aproape 70 de ani de la sfârşitul războiului, relatează miercuri AFP.
Se propune abrogarea termenului de 30 de ani dincolo de care nu mai poate fi contestat dreptul de proprietate asupra unei opere de artă chiar dacă deţinătorul este considerat de “rea credinţă”, adică a cunoscut provenienţa obiectului în momentul achiziţionării lui.
“În principiu, acest proiect de lege este un semnal pozitiv” şi arată că, în Germania, “conştiinţele politice sunt pe cale de a se trezi”, a apreciat, într-o declaraţie pentru AFP, avocatul Markus Stötzel. După 70 de ani, “în numeroase cazuri, cunoştinţele despre soarta tablourilor sunt foarte rudimentare. Multe documente s-au pierdut”, a adăugat avocatul, potrivit căruia această lege “nu poate fi decât un prim pas”.
“De acum este important să acţionăm cu pragmatism, pentru a-i putea ajuta proprietarii iniţiali sau pe moştenitorii lor”, a declarat Winfried Bausback, ministrul de Justiţie a landului Bavaria, cu ocazia prezentării acestui proiect. După ce a fost discutat în comisie, proiectul de lege urmează să fie adoptat de Bundesrat.
Germania a semnat, în 1998, “Declaraţia de la Washington”, prin care 44 de state s-au angajat să găsească şi să restituie operele de artă furate de nazişti. Acest text nu are însă caracter constrângător şi se referă doar la state şi muzee, nu la persoanele particulare, potrivit sursei citate.
France Presse precizează că textul nu se va aplica de manieră retroactivă şi nu se va referi, deci, la scandalul Gurlitt. Dar se va putea aplica oricărui nou caz de acelaşi tip descoperit după promulgarea sa.
Potrivit procedurii legislative germane, după adoptarea sa în Bundesrat, proiectul de lege urmează să fie transmis Guvernului federal, care dispune de şase săptămâni pentru a-şi exprima punctul de vedere, înainte de a-l transmite la rândul său Bundestagului, Camera Deputaţilor din Parlamentul german.
Scandalul Gurlitt a relansat dezbaterea pe marginea restituirii operelor de artă furate de la evrei în timpul nazismului, autorităţile germane fiind acuzate că au întârziat în a face lumină în privinţa averii octogenarului Cornelius Gurlitt, posesorul “comorilor naziste” din Munchen şi Salzburg.

Comori peste comori
Picturile găsite în cea de-a doua locuinţă (din Salzburg) a octogenarului german sunt chiar mai semnificative decât cele din apartamentul munchenez, a declarat avocatul bătrânului, citat de BBC.
Lucrări de Renoir, Monet şi alţi impresionişti francezi se află printre cele peste 60 de tablouri dosite la Salzburg, a declarat Hannes Hartung.
Anul trecut, datorită unui articol publicat de revista germană Focus, lumea întreagă a aflat despre existenţa unei adevărate “comori”. 1.406 tablouri zăceau dosite într-un apartament de bloc, în cartierul Schwabing din Munchen, al cărui unic proprietar era un octogenar. Încet, încet, cu fiecare articol de presă care mai adăuga un detaliu despre inedita descoperire făcută, Cornelius Gurlitt a ajuns vedetă fără voia sa. Căci, dacă ar fi fost după el, ar fi murit cu capul pe tablouri, neştiut de nimeni, la limita legii, lângă singura sa iubire – picturile.
Despre cele 1.406 tablouri din apartamentul său se bănuieşte că ar fi rodul jafurilor comise de nazişti, căci tatăl lui Cornelius, Hildebrand Gurlitt, a fost unul dintre negustorii de artă preferaţi ai naziştilor.
Cornelius neagă că ar fi vorba despre artă provenită din spolieri, dar grupuri care reprezintă interese evreieşti doresc să se clarifice oficial acest lucru.

Opere foarte importante
Deocamdată nu s-a luat nicio decizie în privinţa publicării unor imagini cu tablourile care au fost descoperite în cea de-a doua locuinţă a lui Cornelius Gurlitt, situată în oraşul austriac Salzburg.
Descoperirea picturilor din locuinţa austriacă a fost anunţată luni. “Este vorba despre opere foarte importante”, a declarat Hartung.
“Un peisaj minunat cu Sena, de Pissaro, o pictură superbă cu un pod, de Monet şi un peisaj cu barcă pe mare, semnat Manet” s-ar afla printre cele peste 60 de tablouri descoperite.
“Mai sunt multe alte opere semnate de Renoir şi de Liebermann. Sunt în general opere de o mare valoare artistică, care au importanţă mai mare decât colecţia din apartamentul blocului din cartirul Schwabing din Munchen”. Printre cele 1.406 opere descoperite în apartamentul munchenez figurează multe semnate de Marc Chagall, Pablo Picasso, Henri Matisse sau Otto Dix.

Negustori de artă din familie
Verişorul tatălui lui Cornelius Gurlitt, Wolfgang Gurlitt, a fost la rândul său colecţionar de artă, dar şi negustor cu “artă degenerată”, cum era numită o anumită parte de opere de artă, în timpul nazismului.
Wolfgang a plecat să trăiască în Austria în timpul războiului şi şi-a dat mare parte din colecţia de opere de artă muzeului din Linz.
Muzeul Lentos din Linz a fost nevoit să dea înapoi mai multe opere de artă din colecţia sa în ultimii ani, pentru că s-a stabilit că acestea fuseseră furate în timpul perioadei naziste.
În noiembrie, directorul muzeului din Linz a declarat că nu există indicii în privinţa unei legături între cei doi verişori, dar istoricii de artă sunt mai puţin siguri de acest lucru, notează BBC.

Ce zic organizaţiile evreieşti
Claims Conference, care apără drepturile victimelor evreieşti ale nazismului, a solicitat joi publicarea listei noilor opere descoperite la domiciliul austriac al lui Cornelius Gurlitt.
“Condiţia pentru orice restituire de bunuri este ca aceasta să fie mai întâi dată publicităţii. Dacă nu se face acest lucru, supravieţuitorii Holocaustului şi familiile lor nu pot să ceară restituirea lor”, se arată în comunicatul Claims Conference.
Această solicitare a fost respinsă imediat de purtătorul de cuvânt al lui Gurlitt, Stephan Holzinger, potrivit căruia o primă analiză a operelor îndepărtează a priori ipoteza potrivit căreia acestea ar proveni din jafurile naziste. “Este o colecţie privată. Dacă am urma această logică, toate colecţiile din Germania ar trebui să fie date publicităţii”, a declarat acesta pentru France Presse.

Gata să discute cu moştenitorii de drept
În comunicatul său, Claims Conference subliniază că tatăl lui Cornelius Gurlitt “era unul dintre cei patru negustori de artă care au fost însărcinaţi de Hitler să se ocupe de operele jefuite”. “În consecinţă, ar trebui examinată originea moştenirii sale. Victimele Holocaustului au acest drept, să ştie care este parcursul acestei moşteniri”, a spus Ruediger Mahlo, reprezentantul Claims Conference în Germania, citat în comunicat.
Holzinger a declarat pentru AFP că Gurlit este gata să discute cu moştenitorii de drept. “Examinăm pentru moment noi înşine colecţia din Salzburg” pentru a vedea dacă este vorba despre artă jefuită “şi ne vom pune în legătură cu eventualii proprietari”, a spus acesta.
Întrebat care este valoarea operelor descoperite la Salzburg, Holzinger a afirmat că “obiectele sunt în mare parte ulei pe pânză, în mare, de o valoare mai mare decât cele găsite la Munchen”, care sunt majoritatea desene.
Germania vrea să lămurească odată pentru totdeauna dosarul spolierilor din timpul nazismului, cel puţin aşa pare după declaraţiile făcute de ministrul Culturii, scrie Liberation.

Agitaţie la nivel înalt
Monika Grutters, noul ministru al Culturii în Cabinetul Merkel III, a propus începerea de discuţii cu autorităţile culturale din 16 landuri, în vederea creării unui nou centru independent, care ar avea autoritatea de a organiza eficient restituirile. Decizia intervine ca urmare a descoperirii “comorii naziste”.
“Centralizarea tuturor locurilor şi a procedurilor este o excelentă idee”, a declarat Isabel Pfeiffer-Poensgen, director al Fundaţiei culturale a Guvernului. “Cercetările serioase asupra provenienţei operelor au fost prea tardive”, reaminteşte, la rândul său, Barbara Kisseler, reprezentant cultural al oraşului Hamburg. În plus faţă de bugetul necesar noului centru, Monika Grutters a anunţat un prim fond de 2 milioane de euro pentru cercetarea şi restituirea operelor şi organizarea de reuniuni pregătitoare în săptămânile viitoare.