Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Summitul G20 de anul acesta se derulează pe fondul războiului din Ucraina și al crizei inflaționiste internaționale. Chiar dacă agenda reuniunii, stabilită de țara gazdă, se concentrează pe redresarea economică în urma pandemiei, pe măsurile de sănătate la nivel mondial și pe energia durabilă, - fiind cea mai mare reuniune a grupului de lideri de la izbucnirea crizei provocate de COVID-19 -, întrunirea internațională va fi umbrită de conflictul militar declanșat de Moscova în Ucraina, care a dat peste cap piețele globale de energie și a agravat penuria de alimente.
În condițiile în care la reuniune sunt prezenți principalii lideri ai Planetei, în frunte cu președinții american, Joe Biden, și cel chinez, Xi Jinping, marele absent al summitului din Indonezia poate fi considerat Vladimir Putin.
Observatorii politici internaționali afirmă că, în acest fel, liderul de la Kremlin a încercat să se protejeze de furtuna de critici și de condamnări cu care ar fi fost confruntat, în direct, în Bali. Pe de altă parte, absența sa riscă să izoleze însă și mai mult o țară lovită deja de sancțiuni fără precedent.
Rușinea din Australia
Putin nu a vrut să fie umilit public încă o dată, așa cum s-a întâmplat la summitul din Brisbane, în 2014, imediat după anexarea Crimeei, atunci când liderul de la Kremlin a fost plasat în flancul îndepărtat al tradiționalei fotografii de familie, susține politologul rus Alexei Malașenko, citat de AFP.
„La summit, trebuie să vorbești cu oamenii și să fii fotografiat. Cu cine ar fi vorbit și cum anume ar fi fost el fotografiat?”, se întreabă retoric Malașenko.
La rândul lui, Fiodor Lukianov, expert în politică externă, apropiat de Kremlin, afirmă că nu ar fi avut niciun sens ca Putin să meargă în Indonezia, deoarece nu este pregătit să cedeze în privința Ucrainei, subiectul care va eclipsa toate celelalte teme aflate pe agenda de lucru a reuniunii G20.
„Poziția sa este bine cunoscută și nu se va schimba. Poziția celeilalte tabere este, de asemenea, bine cunoscută.”, spune Lukyanov, editor al revistei „Russia in Global Affairs”. „Ce rost avea să meargă?”, se întreabă el.
„Nimic de spus”
Kremlinul a pus absența lui Putin pe seama programului încărcat al președintelui, fără să precizeze ce anume l-a determinat pe liderul de la Moscova să lipsească de la unul dintre cele mai importante summituri ale planetei. Mai mult, președinția rusă a precizat că Putin nu se va adresa summitului nici măcar prin legătură video.
Prin comparație, se așteaptă ca liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, care va participa la reuniune în format virtual, să exercite presiuni asupra liderilor de pretutindeni pentru a oferi un răspuns mai puternic atacului Rusiei.
În schimb, Putin l-a trimis la summitul G20 pe șeful diplomației sale, Serghei Lavrov, cel care, în luna iulie, tot în Bali, a părăsit o reuniune internațională, în urma criticilor primite pentru invadarea Ucrainei. Fără îndoială, Lavrov va avea parte și de această dată de o primire glacială.
Analistul politic rus Konstantin Kalachev susține că refuzul lui Putin de a merge în Bali reflectă „sentimentul unui impas” în privința Ucrainei. „Nu are nimic de spus (...) Nu are nicio propunere legată de Ucraina care ar putea satisface ambele părți!”, remarcă expertul independent, citat, la rândul său, de AFP.
De altfel, la aproape nouă luni de la începutul ofensivei ruse, între Kiev şi Moscova nu au loc niciun fel de negocieri. În plus, Rusia se află în momentul de față într-un moment extrem de prost pentru începerea unor eventuale tratative, având în vedere că înregistrează eșec după eșec pe linia frontului, în pofida mobilizării a sute de mii de rezervişti în această toamnă.
Presată de contraofensiva lansată de ucraineni în luna august, armata lui Putin s-a retras în aceste zile și din oraşul Herson, singura capitală regională pe care o cucerise de la începutul invaziei. În septembrie, Rusia se retrăsese haotic din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei.
Spre coaliția antiamericană
Evitat de majoritatea liderilor occidentali, Putin încearcă acum să strângă legăturile cu țările care s-au bucurat în mod tradițional, de-a lungul timpului, de relații bune cu Moscova sau cu cele care, de asemenea, acționează contra influenței Statelor Unite la nivel planetar.
„După opinia lui Putin, refuzul său de a merge la summitul G20 nu va împiedica Rusia să construiască relații cu statele neutre.”, spune Tatiana Stanovaia, fondatoarea „R.Politik”, o firmă de analiză politică. „Putin consideră că linia antiamericană a Rusiei găsește mult sprijin.”, adaugă experta, citată de AFP.
Kremlinul crede că Rusia este departe de a fi izolată, iar Putin caută aliați în Africa, Asia și Orientul Mijlociu. „El încearcă să construiască o coaliție antioccidentală.”, mai precizează ea.
Mulți observatori politici sunt însă sceptici că președintele rus va reuși acest lucru. După ce Putin a trimis trupe în Ucraina, pe 24 februarie, nicio mare putere nu s-a raliat în spatele Rusiei, nici măcar China, aflată la cuțite cu administrația de la Washington.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei i-a speriat și pe vecinii Moscovei din Asia Centrală și a determinat țări precum Kazahstan și Uzbekistan să caute alianțe în altă parte.
Kalachev afirmă că, în urma confruntării cu Occidentul, Rusia a fost împinsă la periferia politicii mondiale și a procesului de luare a deciziilor în probleme presante, cum ar fi schimbările climatice.
„Nu este o țară paria, precum Coreea de Nord.”, susține el. „Rusia nu mai face însă parte din agenda mondială care nu este legată de subiectul celui de-al treilea război mondial!”.
Crema politicii, reunită în Bali
Grupul celor 20 - alcătuit din 19 țări plus Uniunea Europeană - reprezintă aproape două treimi din populația globală, 85% din producția economică mondială și 75% din comerțul Planetei.
Începând cu 2022, grupul are 20 de membri: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Coreea de Sud, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană.
În afara lui Biden și Xi, la reuniunea din Indonezia mai participă premierul britanic, Rishi Sunak, aflat în fața primului său test de politică externă, președintele indonezian, Joko Widodo, premierul canadian, Justin Trudeau, premierul japonez, Fumio Kishida, premierul indian, Narendra Modi, premierul australian, Anthony Albanese, președintele sud-coreean, Yoon Suk-Yeol, cancelarul german, Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, președintele sud-african, Cyril Ramaphosa, președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, președintele argentinian, Alberto Fernandez, ministrul mexican de Externe, Marcelo Ebrard, și premierul italian, Giorgia Meloni.
Jair Bolsonaro, președintele brazilian demisionar, nu va participa, iar UE va fi reprezentată de Ursula von der Leyen și Charles Michel.
Pe lângă discursurile „în plen” ale liderilor mondiali, în Bali vor fi organizate o serie de discuții bilaterale, derulate pe fondul tensiunilor internaționale, ce includ invazia Ucrainei și consecințele economice globale care au urmat, criza climatică, programul nuclear tot mai agresiv al Coreei de Nord și ambițiile globale tot mai pronunțate ale Chinei.
Din cauza disconfortului general față de prezența Rusiei la summit, anul acesta nu va exista tradiționala „poză de familie” a liderilor mondiali.
