Julian Assange, controversatul fondator al „WikiLeaks”, nu a scăpat de ceea ce se temea cel mai tare. După toate probabilitățile, Marea Britanie îl va extrăda pe editorul australian în Statele Unite, unde ar putea fi condamnat la 35 de ani de închisoare pentru scurgerile de informații oficiale confidențiale publicate de site-ul său, care, potrivit Casei Albe, au subminat securitatea națională a Americii. Și alte guverne afectate de „WikiLeaks” îl consideră pe Assange un „rebel periculos”.
Ministrul britanic de Interne, Sajid Javid, a anunțat ieri că a aprobat extrădarea lui Assange în Statele Unite, iar instanțele de judecată vor hotărî, de acum înainte, care va fi următorul pas în acest caz. Într-o declarație acordată BBC și citată de dpa, Javid a spus că australianul de 47 de ani „se află în spatele gratiilor, pe bună dreptate”. „Există o cerere de extrădare din partea SUA, care va fi prezentată mâine în fața instanței, însă ieri am semnat ordinul de extrădare și l-am autorizat, iar mâine acesta va ajunge în fața judecătorilor”, a afirmat, joi, Javid. Foarte probabil, avocații lui Assange vor contesta însă decizia ministrului britanic, deschizând calea unei proceduri îndelungate în instanțele din Marea Britanie. Considerat de mulți un erou și un campion al libertății de exprimare pentru dezvăluirea a ceea ce susținătorii săi consideră a fi abuzul de putere exercitat cu brutalitate și cinism de marile puteri, Assange se află în închisoarea britanică Belmarsh, după ce, pe 11 aprilie, anul acesta, Ambasada Ecuadorului la Londra a permis poliției să-l aresteze, retrăgându-i dreptul la azil. Confruntat cu arestarea și extrădarea în Suedia, unde era urmărit în cazul unui presupus viol dintr-un dosar ulterior clasat, Assange se refugiase în Ambasada Ecuadorului încă din 2012 pentru a evita arestarea sa. La 1 mai, editorul australian a fost condamnat de un tribunal londonez la 50 de săptămâni de închisoare, deoarece a încălcat termenii eliberării condiționate privind o cerere anterioară de extrădare din partea Suediei. Naturalizat ecuadorian în 2017, Assange este însă convins că adevărata miză a arestării sale este extrădarea în SUA, unde ar urma să fie condamnat pentru publicarea, în 2010, de către „WikiLeaks”, a mii de documente confidențiale ale Departamentului de Stat și ale Pentagonului, preluate ulterior de mass-media internaționale. De altfel, o serie de oficialități ale administrației Trump au jurat să-l condamne pe fondatorul „WikiLeaks” și să-i distrugă site-ul. Și Obama a vrut să-l condamne pe australian pentru publicarea a sute de mii de documente secrete, dar a realizat că nu ar putea face acest lucru fără să urmărească în Justiție ziare precum „The New York Times” și „Guardian”, care au prezentat aceleași documente.
Vizat de legea antispionaj
Justiţia americană l-a inculpat pe Assange în virtutea legii antispionaj. SUA îi reproşează australianului că ar fi pus în pericol o parte dintre sursele lor, în urma publicării a 250.000 de cablograme diplomatice şi a 500.000 de documente confidenţiale referitoare la activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan.
„«WikiLeaks» e un serviciu de informații ostil, ce nu aparține statului și se află deseori în cârdășie cu Rusia”
Mike Pompeo, secretar de Stat al SUA