MAE - Romania nu are legatura cu scandalul inchisorilor CIA

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat ca pe teritoriul tarii noastre nu au existat centre de detentie secrete si nici un oficial roman nu a fost implicat in lipsirea ilegala de libertate a vreunei persoane.

Raspunsul ministerului, transmis la 21 februarie secretarului general al Consiliului Europei, Terry Davis, a venit ca urmare a investigatiei initiate de acesta in temeiul articolului 52 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in urma aparitiei alegatiilor privind existenta unor centre secrete de detentie ale Agentiei Centrale de Informatii (CIA) in Europa. Documentul cuprinde informatiile solicitate la 21 noiembrie 2005 de Consiliul Europei cu privire la rolul pe care cele 46 de state membre l-au avut in scandalul centrelor de detentie secrete ale CIA.

CONFORM LEGII. MAE precizeaza ca raspunsul a fost elaborat in colaborare cu toate institutiile romane competente si prezinta cadrul juridic intern si prevederile din tratatele internationale pertinente la care Romania este parte si care ofera garantii pentru prevenirea eventualelor retineri secrete ale unor persoane pe teritoriul tarii noastre.

Inca de la inceputul scandalului, din noiembrie 2005, autoritatile romane au pus la dispozitia ziaristilor si specialistilor acele locatii asupra carora existau suspiciuni, intre care Aeroportul Mihail Kogalniceanu, despre care organizatia pentru apararea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) din Washington afirma ca se afla pe lista aeroporturilor civile europene unde au aterizat avioane CIA cu prizonieri al-qaedani.

NU EXISTA PROBE. Scandalul, pornit de la un articol publicat de cotidianul Washington Post in noiembrie 2005, a starnit o serie de critici la adresa unor guverne europene banuite ca ar ascunde informatii cu privire la tranzitarea spatiului aerian, aterizarea si/sau gazduirea, pe teritoriile lor, a unor avioane cu prizonieri de razboi, inregistrate pe numele diferitelor companii folosite, sub acoperire, de CIA. Ziarul a folosit surse anonime pentru a face publica aceasta informatie, iar organizatia HRW din Statele Unite a fost cea care a dezvaluit ca printre tarile care au oferit sprijin CIA in transportul detinutilor capturati in Irak si Afganistan s-au aflat Romania si Polonia.

"Nici una dintre anchetele desfasurate la nivel intern sau international nu a fost de natura sa conduca la prezentarea unor probe substantiale care sa confirme aceste alegatii la adresa Romaniei", sustine MAE in comunicatul remis ieri redactiilor.

CINCI "RESTANTIERI"

Dintre cele 46 de tari care au fost solicitate sa ofere informatii legate de gradul de implicare in scandal, 41 s-au conformat pana la termenul-limita, 21 februarie. Irlanda a informat oficial ca nu are nici un indiciu care sa ateste ca avioane utilizate de CIA ar fi trecut prin aeroporturile sale, iar Germania a anuntat ca nu dispune de informatii privind implicarea unor oficiali de la Berlin in detentii arbitrare. Alte cinci tari - Belgia, Bosnia-Hertegovina, Georgia, Saint Marin si Italia - nu au respectat termenul-limita. Aceasta este a doua ancheta a Consiliului, dupa cea declansata la 1 noiembrie 2005, sub conducerea europarlamentarului elvetian Dick Marty. La 24 ianuarie, el declara, la Strasbourg, ca exista "numeroase indicii coerente si convergente din care se poate trage concluzia existentei unui sistem de «delocalizare» sau de «preluare a raspunderii» de a tortura".