Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ungaria este deranjată de afirmaţiile ministrului român de Externe referitoare la legislaţia ungară
Secretarul de Stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Izvorul Mureşului şi într-un interviu recent.
Nemeth a respins ferm acuzaţiile lui Corlăţean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea naţională conţine o strategie ungară de "recucerire a Bazinului Carpatic" şi urmăreşte să "repună în discuţie tratatele de pace de la Versailles". "Textul legii conţine tocmai opusul", a declarat secretarul de stat, citat de MTI, preluată de Mediafax.
Despre discursul preşedintelui
În timpul discursului susţinut la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe a făcut referire la ultimele evoluţii ale relaţiei bilaterale cu Ungaria, în contextul unor declaraţii făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, dar şi a afirmaţiilor preşedintelui României, Traian Băsescu, care a spus că România îşi asumă leadership-ul punerii la punct a Budapestei, relatează agerpres.ro.
El s-a declarat împotriva retoricii războinice în relaţia bilaterală cu Ungaria, precizând că este nevoie de dialog permanent cu Budapesta, inclusiv pe teme divergente.
Cauză şi efect
Acesta a explicat pe larg că situaţia actuală a fost generată de lipsa, în 2010, a unor reacţii ferme din partea părţii române, atunci când Guvernul FIDESZ, sprijinit de Jobbik, a adoptat o lege privind “comemorarea Tratatului de la Trianon” şi una ce vizează acordarea cetăţeniei ungare, despre care a spus că este fundamental diferită de cea română. Ministrul de Externe a spus că, la vremea respectivă, a fost singurul care a atenţionat în legătură cu aceste două legi. “Aceste două legi trebuia să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. De ce? Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Varsailles. Este o chestiune extrem de gravă! Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească - această lege va avea consecinţe”, a afirmat Titus Corlăţean.
Legea privind cetăţenia ungară
Ministerul ungar de Externe a respins, de asemenea, declaraţiile lui Corlăţean potrivit cărora legea prin care se acordă cetăţenia ungară "stabileşte un criteriu etnic". În realitate, afirmă Nemeth, practica ungară, similară celei româneşti, le cere aplicanţilor să stăpânească limba maghiară şi să aibă rude de sânge cu cetăţenie ungară, potrivit Mediafax.
Corlăţean a precizat că legea românească privind acordarea cetăţeniei este o reparaţie istorică morală, pe care statul român avea datoria să o realizeze, iar cetăţenia se acordă tuturor cetăţenilor români, indiferent de etnie sau urmaşilor lor, care au pierdut-o, în vreme ce legea ungară “stabileşte un criteriu etnic, e diferită şi fiecare, dacă se consideră maghiar, poate obţine cetăţenie”.
Retorică
El a adăugat că “cine stă la aceeaşi masă cu cei care au avut această retorică, naţionalist-extremistă şi izolaţionistă nu au credibilitate când spun astăzi ceea ce spun. Şi spun asta pentru că statul român înseamnă şi majoritate şi minoritate, înseamnă drepturi pentru toţi, înseamnă ceea ce statul român deja a făcut, dar înseamnă şi respectarea legilor şi Constituţiei României în orice moment”.
Şeful diplomaţiei române a vorbit de relaţia cu Ungaria, “sub guvernul FIDESZ', ca fiind una complexă, “nu simplă”, dar a subliniat, în repetate rânduri importanţa dialogului cu Budapesta, chiar pe problemele divergente, şi reafirmarea principiilor din tratatul de bază dintre cele două ţări.
“Avem un parteneriat european-strategic cu Ungaria şi trebuie să lucrăm ca acela să prevaleze, nu tensiunile, nu retorica extremistă naţionalistă. Dar pentru asta trebuie să ai un dialog, să lucrezi. Nu cu retorici războinice prin intermediul presei, rezolvăm aceste chestiuni”, a spus Titus Corlăţean.
Baza este dialogul
Acesta a apreciat faptul că în comunicatul MAE ungar, referitor la declaraţiile liderului de extremă-dreapta Vona Gabor, se face referire la parteneriatul strategic cu conţinut european şi la dorinţa de a dialoga a Budapestei.
“E necesar dialogul şi e necesar să ne concentrăm pe ceea ce este important şi pozitiv în relaţia bilaterală iar acolo unde suntem în dezacord - tema protecţiei minorităţilor naţionale prin drepturi colective sau prin autonomii teritoriale pe criterii etnice promovate de lideri politici de la Budapesta, este o chestiune inacceptabilă pentru noi şi este în conflict cu normele şi standardele europene. Dar acest lucru prefer să-l discutăm direct cu partenerii ungari. Am discutat la Budapesta, la Bucureşti şi va trebui să continuăm să discutăm şi nu să intrăm în tensionări şi conflicte şi ca unii extremişti să-şi asume un potenţial conflict cu România. Acest lucru este inacceptabil”, a conchis Titus Corlăţean.
Precizări din partea MAE
La data de 15 august 2013, ambasadorul României la Budapesta a avut o întrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, pentru a discuta despre evoluţiile recente intervenite în relaţia bilaterală.
Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că demersul MAE ungar reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine.
Declaraţiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României.
De asemenea, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare.
MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă.
Legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie. Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare.
Afirmaţiile ministrului român de externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de ministerul de externe ungar.
MAE român consideră că spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale.
Citește pe Antena3.ro
