Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii german, francez, rus şi ucrainean şi-au reafirmat miercuri 'angajamentul' pentru încetarea focului şi retragerea 'fără întârziere' a armelor grele în estul Ucrainei, în cadrul unei convorbiri telefonice de aproape două ore, a anunţat preşedinţia franceză într-un comunicat, relatează AFP.
Angela Merkel, François Hollande, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au mai discutat despre 'pregătirea alegerilor locale de la Donbas, care urmează să aibă loc la începutul anului viitor.
Cei patru lideri, care nu au mai discutat în format de patru de la întâlnirea lor de la Paris de pe 2 octombrie, 'au subliniat importanţa unei aplicări depline a ansamblului de măsuri de la Minsk în 2016', potrivit comunicatului.
Ei au convenit ca miniştrii lor de externe să se reunească 'pentru a evalua stadiul aplicării pachetului de la Minsk până în luna februarie'.
Acordurile de la Minsk, semnate în februarie 2015 datorită medierii franco-germane, au contribuit la încetarea aproape deplină a fazei active a luptelor în estul Ucrainei, unde conflictul dintre forţele ucrainene şi rebelii proruşi s-a soldat cu peste 9.000 de morţi din aprilie 2014.
În teren s-a observat însă o intensificare a tensiunilor, un militar ucrainean şi doi civili fiind ucişi în ultimele zile.
Autorităţile de la Kiev şi rebelii au anunţat marţi că au încheiat un nou armistiţiu de Anul Nou, după recentele înfruntări care au pus la încercare fragilul armistiţiu precedent, cel din septembrie, care a permis reducerea considerabilă a luptelor fără a evita totuşi mai multe izbucniri de violenţă.
Pe lângă încetarea focului şi preluarea de către Ucraina a controlului asupra frontierei sale cu Rusia, acordurile de la Minsk prevăd alegeri locale în regiunea separatistă Donbas.
Ucrainenii trebuie deci să modifice Constituţia pentru a da mai multă autonomie teritoriilor rebele şi a organiza aceste alegeri. Aceste măsuri provoacă vii dezbateri la Kiev, unde sunt considerate un mijloc de a legaliza de facto separatismul şi de a destabiliza restul ţării, notează AFP.
Citește pe Antena3.ro
