Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grecia incearca sa obtina astazi acordul ministrilor de Finante din zona euro pentru al doilea program de sustinere financiara de 130 de miliarde de euro, pentru a evita intrarea in default in martie, cand are de rascumparat obligatiuni de 14,5 miliarde de euro.
Guvernul elen a aprobat sambata un ultim set de masuri de austeritate cerute de UE si FMI drept conditie pentru un pachetul de ajutor extern, crescand astfel sansele pentru un acord prin care sa evite un faliment dezordonat. "Pentru ca acest al doilea pachet financiar sa devina functional trebuie indeplinite unele conditii si trebuie stabilita finantarea. Aceste probleme sunt rezolvate acum", a spus ministrul austriac de Finante, Maria Fekter.
Reuniunea ministrilor de Finante are loc in contextul in care Atena trebuie sa ramburseze, la 20 martie, 14,5 miliarde de euro, cu riscul intrarii intr-o incetare de plati mult mai grava decat in cazul Argentinei, in urma cu 10 ani. Pentru evitarea unui scenariu catastrofic, planul de stergere partiala a datoriei, operatiune care ar urma sa dureze mai multe saptamani, trebuie lansat miercuri, noteaza AFP.
Dupa numeroase incertitudini, situatia pare a se fi lamurit, mai multe voci din zona euro, inclusiv cea a cancelarului german Angela Merkel, lasand sa se inteleaga in ultimele zile ca rezultatul reuniunii va fi pozitiv.
Raman insa mai multe necunoscute, pe langa reticenta anumitor state de a contribui financiar la salvarea Atenei. Un raport al principalilor creditori internationali (troica Uniunea Europeana, Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International) a evidentiat ca planul de salvare nu ar permite reducerea datoriei publice a Greciei la nivelul prevazut, facand necesara acoperirea acestui decalaj.
O alta problema este o suplimentare a asistentei financiare din partea zonei euro, care pare necesara tinand cont de degradarea situatiei economice a Greciei in ultimele luni. A fost identificat un necesar de 5,5 miliarde de euro, dar suma ar putea fi reevaluata in crestere.
Unele dintre aceste probleme ar putea fi abordate si la summitul UE din 1-2 martie, unde urmeaza sa fie semnat tratatul de intarire a disciplinei bugetare si unde liderii zonei euro vor avea o reuniune separata la 2 martie.
Majoritatea grecilor nu vor sa iasa din zona euro, in pofida masurilor de austeritate impuse
Trei sferturi dintre greci (75,9 la suta) se declara in favoarea "perspectivei europene" a tarii lor si nu vor sa "iasa din zona euro", in pofida masurilor de austeritate impuse de creditori, UE si FMI, potrivit unui sondaj publicat duminica si citat de AFP.
Doar 19,6 la suta dintre persoanele intervievate s-au pronuntat in favoarea revenirii la vechea moneda nationala (drahma greceasca), folosita inainte de aderarea tarii la euro, in 2002, potrivit unui sondaj realizat de institutul elen Marc in perioada 15-17 februarie, pe un esantion de 1.013 gospodarii din intreaga tara si publicat de cotidianul Ethnos.
Majoritatea persoanelor chestionate (48,4 la suta) spera ca Grecia "va ramane pana la urma in zona euro daca programul de asanare a economiei", dictat de UE si FMI, "va reusi", fata de 39,3 la suta care cred contrariul.
Doua treimi (66,5 la suta) vor ca programul sa reuseasca, in timp ce 60 la suta apreciaza ca "daca programul nu ar fi fost votat duminica trecuta de Parlament, Grecia ar fi riscat falimentul".
Pe fondul unor manifestatii de amploare marcate de incidente violente, Parlamentul grec a adoptat in urma cu o saptamana, cu o majoritate de 199 de deputati din totalul de 300 noul plan de salvare a tarii, insotit de masuri de austeritate de 3,2 miliarde de euro, ce includ taierea salariilor si scaderea pensiilor.
Votarea acestui plan a fost o conditie prealabila pentru deblocarea, ce ar trebui sa aiba loc luni, din partea zonei euro a unui nou imprumut de 130 de miliardede euro si stergerea unei parti a datoriei private a tarii.
Dintre persoanele intervievate, 48 la suta apreciaza ca votul parlamentar in favoarea noului plan de ajutor este "just", fata de 45,5 la suta care cred contrariul.
Opt persoane din zece (81,8 la suta) apreciaza ca responsabilitatea pentru situatia economica a tarii o poarta "guvernele grecesti", fata de 9,3 la suta care cred ca responsabili sunt "piata si speculantii" sau 6,1 la suta care dau vina pe "europeni si FMI".
