Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un procuror argentinian a fost descoperit mort cu doar câteva ore înainte să depună o mărturie împotriva preşedintelui Argentinei, doamna Cristina Kirchner, mai mulţi oficiali susţinând luni că aparent a fost vorba de o sinucidere.
Corpul lui Alberto Nisman, în vârstă de 51 de ani, a fost găsit în cursul nopţii de duminică spre luni în apartamentul său de la etajul 13 în cartierul Puerto Madero din Buenos Aires.
“Toate semnele arată a sinucidere”, a declarat Sergio Berni, secretar pentru securitatea publică. Această concluzie a fost susţinută de analizele medico-legale iniţiale. Procurorul federal Viviana Fein a declarat că Nisman a murit “în urma unei răni de glonţ în tâmplă” şi că în acest act “nu au fost implicate alte părţi”.
Totuşi, nu a existat niciun bilet de sinucidere şi niciun martor, a adăugat Fein, făcând apel la “precauţie”. În acelaşi timp, liderul unui partid al opoziţiei a declarat că este vorba de un asasinat.
Faptul că procurorul găsit mort în baia apartamentului său avea un mandat de arestare pentru preşedinta Argentinei declanşează şi mai mult mister într-un caz care a agitat întreaga ţară. Acest lucru s-a întâmplat cu doar câteva ore înainte ca procurorul să trebuiască să depună mărturie în faţa Congresului argentinian cu privire la rolul preşedintelui Kirchner într-o presupusă muşamalizare a atacului cu bombă din 1994 asupra unui centru evreiesc, soldat cu 85 de morţi şi 200 de răniţi.
Viviana Fein, investigator şef în cazul morţii lui Nisman, a confirmat faptul că documentul de 26 de pagini, care cerea arestarea preşedintei Kirchner şi a ministrului de Externe Hector Timerman, a fost găsit în coşul de gunoi din apartamentului procurorului.
Analistul politic Sergio Berenszteina declarat publicaţiei americane The New York Times că mandatul ar fi “provocat o criză fără precedent” în ţară.
Este cea mai recentă evoluţie într-un scandal care a dus la desfiinţarea serviciului secret argentinian, care a declanşat o serie de teorii ale conspiraţiei şi care a scos pe străzi mii de oameni pentru a protesta la adresa “crizei din Argentina.”
Înaintea morţii sale, Nisman fusese responsabil cu investigarea persoanelor aflate în spatele atacului cu bombă din 1994.
El a depus o plângere penală de 289 de pagini împotriva preşedintei Kirchner şi a susţinătorilor ei cheie, incluzându-l pe ministrul de Externe, şi i-a acuzat de protejarea unor foşti oficiali iranieni presupuşi a fi în spatele atacului din 1994 împotriva Asociaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA).
Kirchner şi Timerman au negat orice implicare în acest caz şi atacul cu bombă rămâne în continuare nerezolvat.
Asasinarea procurorului a declanşat nemulţumiri în ţară, susţinătorii săi afirmând că nu a fost vorba de o sinucidere şi lansând speculaţii că ar fi vorba de o muşamalizare pornită de la nivelurile superioare ale conducerii ţării.
În momentul morţii sale, fuseseră desemnaţi 10 ofiţeri ai poliţiei federale pentru a asigura protecţia lui Nisman. Ofiţerii au fost suspendaţi pe durata desfăşurării investigaţiilor.
Fein a declarat această săptămână că singurele urme de ADN găsite pe pistol şi muniţie îi aparţineau lui Nisman. În plus, camera de supraveghere video din liftul de serviciu al apartamentului nu funcţiona, a mai spus Fein, adăugând că nici pe casa scării nu erau camere de filmat.
Preşedinta argentiniană a sugerat că moartea procurorului este rezultatul unor elemente corupte din cadrul comunităţii de informaţii, implicând că lui Nisman i s-au furnizat informaţii false de către un oficial care a monitorizat o operaţiune de interceptare a convorbirilor telefonice.
De asemenea, preşedintele argentinian a cerut investigarea unui vechi prieten al lui Nisman, Diego Lagomarsino, care i-a dat procurorului un pistol cu o zi înaintea morţii acestuia. Nisman ceruse pistolul pentru a-şi proteja fiicele.
Până acest moment al investigaţiei nu au fost găsiţi suspecţi implicaţi în moartea procurorului.
Fostul şef al Mossad, serviciul israelian de securitate externă, Shabtai Shavit, a sugerat, în cadrul unui interviu care a fost difuzat duminică noaptea în timpul emisiunii “Aaron Klein Investigative Radio” la postul de radio WABC (770 AM), că s-ar putea ca Iranul să-l fi ucis direct sau indirect pe procurorul argentinian care a ameninţat că va dezvălui implicarea Iranului în două atentate cu bombă comise în Buenos Aires în 1992 şi 1994.
Fostul procuror a declarat că deţinea convorbiri telefonice care aparent demonstrau că Guvernul lui Kirchner şi autorităţile argentiniene au cedat cerinţelor iraniene după ce Teheranul a oferit câteva contracte comerciale avantajoase.
Guvernul iranian neagă de mult timp orice implicare în cele două atacuri, iar ministrul iranian de Externe Javad Zarif a respins acuzaţia lui Nisman că ţara sa ar fi conspirat cu Guvernul lui Kirchner.
Nisman l-a acuzat şi pe fostul preşedinte Carlos Menem (1989-1999) pentru că ar fi ajutat la obstrucţionarea investigaţiei asupra atacului cu bombă din 1994, care, de altfel, nu a fost niciodată soluţionat.
Începând cu 2006, tribunalele argentiniene au cerut extrădarea a opt cetăţeni iranieni, incluzându-l pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, în chestiunea AMIA. (I.D)
