NATO, în faţa sfidării afgane

Franţa şi Germania au lansat ieri o masivă operaţiune de securitate la sosirea preşedintelui american, Barack Obama, şi a celorlalţi lideri aliaţi la un summit-cheie al NATO, marcat de dorinţa de a evita o înfrângere în cea mai amplă operaţiune, cea din Afganistan.

Summit-ul NATO, care durează două zile, este unul aniversar, marcând 60 de ani de existenţă a Alianţei. În premieră şi ca simbol al reconcilierii franco-germane, se desfăşoară în paralel în trei oraşe, pe lângă cel francez, Strasbourg, aflându-se două din Germania, Kehl şi Baden-Baden. Şefii de stat şi de guvern au discutat ieri despre noul concept strategic al NATO şi despre relaţiile cu Rusia, iar astăzi, reuniunea oficială a Consiliului Nord-Atlantic se concentrează pe situaţia din Afganistan. Reuniunea la nivel înalt marchează revenirea Franţei în structurile de comandă ale NATO, după 43 de ani de absenţă. România este reprezentată de preşedintele Traian Băsescu şi de ministrul de Externe Cristian Diaconescu. În premieră, participă Albania şi Croaţia, care miercuri au fost admise în Alianţă, numărul ţărilor membre ajungând astfel la 28. Această extindere a NATO a fost a şasea de la încheierea războiului rece în 1990.

MIZA
Preşedintele american, Barack Obama, s-a alăturat participanţilor la acest summit care încearcă să preia iniţiativa în Afganistan, venind de la Londra, unde a participat la reuniunea G20. Ieri dimineaţă, el a fost primit de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, la Strasbourg, frumosul oraş alsacian arătând ca după război în urma violenţelor anti-NATO din ajun, soldate cu 300 de persoane reţinute. În paralel cu întrevederea bilaterală, soţiile celor doi şefi de stat, Michelle Obama şi Carla Bruni-Sarkozy, au avut programat un dejun între patru ochi care a atras o mulţime de fotografi. Ieri după-amiază, Barack Obama a trecut graniţa pentru a se întâlni în frumoasa staţiune Baden-Baden cu cealaltă gazdă a summit-ului, cancelarul german, Angela Merkel. Dosarul-cheie al reuniunii, Afganistanul, a fost discutat seara, în cadrul dineului inaugural cu cei 28 de omologi din Alianţă. După discuţiile de joi de la Londra cu liderii din G20 despre relansarea economiei mondiale, Afganistanul reprezintă a doua mare miză pentru noul preşedinte american, care doreşte ca aliaţii să facă mai mult pentru stabilizarea situaţiei din această ţară. Conştient că atât NATO, cât şi SUA îşi joacă credibilitatea, prestigiul în Afganistan, Obama a propus săptămâna trecută, la reuniunea de la Haga, o nouă strategie, cerând o mobilizare generală, civilă şi militară, a comunităţii internaţionale pentru susţinerea guvernului preşedintelui Hamid Karzai. Din 2003, NATO nu a reuşit să îi împiedice pe talibani şi pe aliaţii acestora din reţeaua teroristă islamistă Al-Qaida să mai lanseze atacuri ucigaşe. SUA, care au anunţat deja trimiterea a 21.000 de militari şi ar putea trimite încă 10.000, au cerut aliaţilor să îşi întărească contribuţia la capitolele civile: poliţie, jandarmerie, reconstrucţie. Franţa a făcut cunoscut că va trimite doar 150 de jandarmi. Însă pentru a garanta securitatea scrutinului din august sunt necesare patru batalioane, iar Obama vrea ca militarii străini să se retragă cu fruntea sus.

În dimineaţa aceasta, la Strasbourg, liderii NATO lansează reflecţia asupra sfidărilor strategice la care Alianţa trebuie să se adapteze, cum sunt războiul cibernetic, securitatea aprovizionării energetice şi urmările schimbărilor climatice. Lucrările vor dura un an.

UN NOU ŞEF
Este posibil ca la summit să fie anunţat noul secretar general al NATO. Mandatul actualului titular al acestei funcţii, diplomatul olandez Jaap de Hoop Scheffer, se încheie la sfârşitul lunii iulie. Favorit pentru acest post, premierul danez Anders Fogh Rasmussen, şi-a oficializat joi seară candidatura. Dar Turcia, care critică Danemarca pentru "afacerea caricaturilor lui Mahomed" din presa daneză, se opune.

RELAŢIA CU RUSIA
Relaţiile dintre NATO şi Rusia sunt tensionate, afectate în special de conflictul ruso-georgian din august 2008 şi de proiectul antirachetă american, care ar urma să fie instalat în Cehia şi Polonia. Miniştrii de Externe NATO au decis la 5 martie să reia toate contactele formale cu Rusia, pe care Alianţa le-a suspendat la 19 august. Potrivit lui De Hoop Scheffer, care se declară "realist", "relaţiile nu se vor îmbunătăţi numai pentru că NATO vrea acest lucru". În acelaşi timp, el a precizat că este convins de faptul că Rusia va coopera în ceea ce priveşte Afganistanul, "pentru că nu are nici un interes ca extremismul să se propage în Asia Centrală". Dar membrii NATO sunt divizaţi, mai ales ţările ex-comuniste susţinând o linie dură faţă de Rusia. "Să aşteptăm rezultatele şi să vedem ce se decide şi care sunt semnalele către Rusia", a spus Andrei Nesterenko, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse.

Obiectivele României

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, înainte de plecarea la Strasbourg, că obiectivele României la Summit-ul NATO vizează regiunea Balcanilor de Vest. Şeful statului a precizat că ţara noastră susţine ca Alianţa să îşi menţină neutralitatea politică faţă de Kosovo, să continue încurajarea republicilor Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina în legătură cu aspiraţiile euro-atlantice şi să păstreze angajamentul de la Bucureşti faţă de Ucraina şi Georgia. România doreşte ca NATO să continue să menţioneze Marea Neagră ca zonă de interes şi de securitate. Pe de altă parte, Băsescu a arătat că trebuie reluată cooperarea NATO-Federaţia Rusă pe baze pragmatice şi că este necesar ca Alianţa să analizeze şi să găsească soluţii pentru ca întregul teritoriu aliat să fie protejat antirachetă. (L.D.)