NATO și Rusia, în căutarea dialogului pierdut în Crimeea

“Pe baza unui angajament politic solid asumat la cel mai înalt nivel politic, NATO și Rusia vor construi împreună o pace globală și durabilă în zona euroatlantică”, se arată în Actul Fondator asupra relațiilor, cooperării și securității dintre cele două părți, semnat la Paris, în mai 1997.

Documentul, încheiat după terminarea Războiului Rece și destrămarea Uniunii Sovietice, ar fi trebuit să dea semnalul unei relații constructive între Moscova și blocul militar transatlantic, într-un moment în care foștii adversari își mărturiseau intențiile de a colabora în mai multe domenii. Războiul din Georgia, anexarea Crimeei, intervenția rușilor în estul Ucrainei și, de cealaltă parte, extinderea NATO în foste state din componența URSS, instalarea de elemente ale scutului antirachetă în apropierea Rusiei și suplimentarea contingentelor Alianței în Europa Răsăriteană au dus tensiunile dintre cele două tabere la cote apropiate celor existente în perioada Războiului Rece. Ruptura iremediabilă dintre NATO și Kremlin s-a produs în primăvara anului 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a intervenit în forță în estul Ucrainei. Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat imediat cooperarea cu Moscova, denunțând astfel strategia agresivă a președintelui rus, Vladimir Putin. Mai mult, Rusiei i-au fost impuse sancțiuni economice internaționale.

Clarificări și fandări diplomatice

În acest context, ambasadorii celor 28 de țări membre ale Alianței și omologul lor rus, Aleksandr Grușko, s-au reunit, ieri după-amiază, la Bruxelles, într-o reuniune a Consiliului NATO-Rusia. După o pauză de 20 de luni, Consiliul NATO-Rusia se întrunise ultima oară la sfârșitul lunii aprilie, la insistențele Germaniei și Franței, care au dorit o deschidere față de Kremlin. Reuniunea avea să fie însă un fiasco, cele două părți rămânând pe poziții antagoniste în privința crizei din Ucraina. În timpul întâlnirii de ieri, urmau să fie examinate situația din Ucraina, ultimele evenimente din Afganistan, precum și transparența militară dintre Rusia și aliați. De altfel, reprezentanții NATO urmau să aducă clarificări și să-i informeze, ieri, pe emisarii lui Putin asupra deciziilor adoptate săptămâna trecută, cu ocazia summitului NATO de la Varșovia, unde Alianța a luat o serie de hotărâri strategice extrem de importante.

La summitul din capitala Poloniei, aliații și-au reafirmat unitatea în fața Rusiei. Ei au aprobat o extindere a contingentelor militare în Europa, dând undă verde desfășurării a patru batalioane multinaționale în cele trei țări baltice și în Polonia, începând din 2017. Amplasarea acestora în apropiere de frontiera rusă a stârnit furia președintelui Putin, care a acuzat NATO că încearcă să antreneze țara sa într-o cursă "frenetică" a înarmării și că rupe "echilibrul militar", în vigoare în Europa de la căderea URSS.

"NATO nu constituie o amenințare pentru Rusia. Noi nu căutăm confruntarea”

Carmen Romero, purtător de cuvânt al NATO