Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Negocierile de securitate de la Geneva au durat aproape opt ore. "Au fost discuţii sincere şi directe", a declarat subsecretarul de Stat american Wendy Sherman, care a condus delegaţia Statelor Unite. "Am prezentat o serie de idei prin care ambele ţări pot acţiona în sensul intereselor de securitate şi pentru îmbunătăţirea stabilităţii strategice. Statele Unite au propus o nouă întâlnire, pentru a discuta mai detaliat aceste teme bilaterale", a precizat Wendy Sherman, conform cotidianului Le Figaro. Printre propuneri figurează stabilirea de limite reciproce în privinţa instalării sistemelor balistice în Europa.
Wendy Sherman a subliniat că Rusia "nu poate dicta termenii politicilor externe ale altor ţări" şi nici modul în care se extinde Alianţa Nord-Atlantică. "Un atac asupra Ucrainei ar genera costuri şi consecinţe semnificative", a avertizat oficialul american, subliniind că delegaţia Moscovei nu a oferit niciun răspuns la solicitarea de a reduce presiunile militare asupra Ucrainei. Întrebată dacă oficialii ruşi au oferit asigurări că Ucraina nu va fi atacată, Wendy Sherman a precizat: "Nu cred că ştim răspunsul la această întrebare".
Delegaţia Rusiei a cerut garanţii de securitate din partea NATO
Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe şi şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Geneva, a insistat pentru primirea de garanţii de securitate din partea NATO şi a dat asigurări că nu Rusia nu va ataca Ucraina. "Le-am explicat colegilor noştri americani că nu avem nicio intenţie de a ataca Ucraina. Nu există niciun motiv de escaladare a crizei din acest punct de vedere", a declarat Serghei Riabkov, potrivit agenţiei Sputnik.
"Le-am prezentat oficialilor americani în cel mai detaliat mod posibil logica şi substanţa propunerilor noastre, le-am explicat de ce obţinerea garanţiilor juridice că NATO nu se va extinde este un imperativ absolut, le-am explicat de ce trebuie neapărat să primim garanţii juridice privind neinstalarea de sisteme militare de atac la frontierele Rusiei; de asemenea, am explicat de ce punem problema ca NATO să abandoneze sistemele militare montate în ţările care au devenit membre NATO după anul 1997. Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.
"Am rămas cu impresia că partea americană a tratează cu mare seriozitate propunerile noastre şi le analizează atent", a precizat Serghei Riabkov. Oficialul rus a precizat că discuţiile au vizat şi Noul Tratat pentru Reducerea Armamentului Strategic (Noul START), care a fost prelungit provizoriu în ianuarie 2021 timp de cinci ani.
Serghei Riabkov a semnalat că posibilitatea continuării negocierilor depinde de rezultatele reuniunii Consiliului NATO-Rusia, programată miercuri la Bruxelles, şi de discuţiile din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care se vor desfăşura joi, la Viena. Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va riposta prin măsuri de tip militar dacă NATO ignoră cererile privind garanţiile de apărare.
(sursa: Mediafax)
