Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cetăţeanul româno-american Johnattan Yerusalayem Netanyahu, aflat în arest preventiv la Chişinău, iniţial "în cadrul examinării cauzei penale pe tema organizării dezordinii de masă şi acţiunilor întreprinse de uzurpare a puterii de stat", este învinuit acum că a participat activ la săvârşirea actelor de violenţă din 7 aprilie, în baza articolului 285, alineat 3, Cod Penal, şi nu în baza articolului 339, referitor la "uzurparea puterii de stat".
UN HOP ÎN INSTANŢA. Mâine, la Judecătoria din Rîşcani, municipiul Chişinău, urmează să aibă loc şedinţa în care procurorul urmează să ceară prelungirea arestului preventiv şi să ceară mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Netanyahu. În mod normal, însă, instanţa ar trebui să refuze demersul, deoarece preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a anunţat o amnistie pentru participanţii la manifestaţiile degenerate în violenţe din 7-8 aprilie. Iar Netanyahu nu mai este învinuit conform articolului 339 Cod Penal, de implicare în acţiuni de uzurpare a puterii de stat, ci de participare la manifestaţiile violente.
LA GRAMADA. În baza articolului 285 Cod Penal sunt învinuite mai multe persoane, inclusiv Netanyahu, iar în baza articolului 339 doar trei: Sergiu Mocanu, Gabriel Stati şi Aurel Marinescu. Explicaţia, susţin specialiştii, este că pe o cauză penală pot să fie trase la răspundere mai multe persoane. Cauza penală pornită în baza articolului 285 a fost conexată cu cauza pornită în baza articolului 339, alineatul 1 Cod Penal. De aici o confuzie, potrivit căreia unii sunt învinuiţi în baza articolului 285, iar alţii în baza lui 339, iar dosarul este comun. De aceea în cursul zilei de miercuri Procuratura Republicii Moldova a anunţat că mai sunt în administrare 20 de dosare penale întocmite împotriva unor participanţi la "dezordini în masă". Potrivit comunicatului Procuraturii, 19 dosare penale vizează acte de huliganism şi jaf, iar unul se referă la "dezordine în masă şi uzurparea puterii în stat".
NU SUNT CLASATE. Totodată, Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) a anunţat că 98 de persoane suspectate de săvârşirea "dezordinilor în masă" în timp protestelor din 7 aprilie au fost eliberate din arest preventiv. Surse judiciare de la Chişinău ne-au declarat însă că dosarele celor eliberaţi nu sunt clasate. De asemenea, în arest continuă să se afle opt persoane, iar în arest la domiciliu două persoane, conform DIP. Cei rămaşi în arest fie au antecedente penale, fie sunt consideraţi organizatori ai dezordinilor în masă, a precizat ofiţerul de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, care nu a făcut publice numele acestora.
Conform articolului 339 Cod Penal, referitor la uzurparea puterii de stat, acţiunile săvârşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani. Pe de altă parte, aceleaşi acţiuni care au provocat schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova, decesul unei persoane, alte urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 20 la 25 de ani sau cu detenţie pe viaţă.
