Netanyahu, pe făraș. O nouă coaliție, gata să vină la putere în Israel

Adversarii premierului israelian, Benjamin Netanyahu, au anunțat că au ajuns la un acord în vederea formării unei noi coaliții guvernamentale, deschizând astfel calea pentru înlăturarea unuia dintre cei mai longevivi lideri ai statului evreu. Anunțul spectaculos, al liderului opoziției, Yair Lapid, și al partenerul său de coaliție, Naftali Bennet, a fost făcut miercuri noapte, cu puțin timp înaintea expirării termenului constituțional, care ar fi dus la organizarea a cinci alegeri consecutive în Israel, în decurs de numai doi ani. Acordul mai trebuie însă aprobat de Knesset, parlamentul israelian, printr-un vot ce va avea loc la începutul săptămânii viitoare. Dacă acordul este ratificat, Lapid și aliații săi vor pune capăt conducerii-record exercitate timp de 12 ani de către Netanyahu, a cărui guvernare a provocat numeroase diviziuni. Actualul premier se agață însă cu disperare de putere și, în mijlocul scandalului de corupție în care este implicat, face eforturi imense pentru a împiedica pe ultima sută de metri ascensiunea noii coaliții. 

Desemnat cu formarea unui nou executiv, Yair Lapid, liderul partidului liberal Yesh Atid, l-a anunțat pe președintele țării, Reuven Rivlin, că a ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții capabile să susțină un viitor guvern, funcția de premier urmând să fie deținută prin rotație, în prima etapă de către Naftali Bennett, liderul alianței de dreapta Yamina și fost aliat al lui Netanyahu. Potrivit protocolului încheiat, Bennett ar urma să fie prim-ministru primii doi ani, iar Lapid, următorii doi, chiar dacă nu este clar dacă fragila lor coaliție va dura atât de mult. 

Coaliție cu ajutorul unui partid arab

Acordul istoric încheiat între cei doi implică și un mic partid islamist, Lista Arabă Unită, care ar putea deveni prima formațiune politică arabă inclusă într-o coaliție aflată la guvernare în Israel. Fără acceptul acestui partid, înțelegerea nu ar fi fost posibilă. „Este pentru prima oară când un partid arab devine partener în formarea unui guvern!”, a afirmat cu mândrie liderul formațiunii politice islamiste, Mansour Abbas, citat de AP. „Acest acord conține o serie de lucruri în beneficiul societății arabe și al celei israeliene, în general”, a adăugat el. Între concesiile obținute de Abbas se numără recunoașterea satelor beduine din sudul Israelului, un plan economic de investiții în valoare de 9,2 miliarde de dolari pentru orașele și așezările arabe, precum și o strategie pe cinci ani pentru combaterea crimelor în comunitățile arabe. Pentru încheierea acestei coaliții a fost nevoie, de altfel, de reconfigurarea întregii scene politice israeliene. În afara celor trei partide deja menționate, în coaliție ar urma să participe şi alianţa Albastru & Alb (centru), Partidul Muncii (centru-stânga), Yisrael Beytenu (dreapta), Noua Speranţă (centru-dreapta) şi Meretz (centru-stânga). Nu este însă clar dacă toţi parlamentarii acestor formaţiuni politice vor vota în favoarea viitorului cabinet, deoarece există în continuare divergențe în privința repartizării unor funcţii. 

Ură față de actualul premier

Pentru a-și asigura majoritatea parlamentară, Lapid a fost nevoit să strângă laolaltă opt partide, care au foarte puține în comun. Între aliații de conjunctură figurează două formațiuni agresive, de stânga, care sprijină independența palestiniană și trei partide radicale, care se opun concesiilor majore făcute arabilor și susțin extinderea implantărilor evreiești în Cisiordania. Trei dintre partidele coaliției sunt conduse însă de foști aliați ai lui Netanyahu, care au avut conflicte personale cu premierul în exercițiu. Din această perspectivă, membrii alianței speră ca animozitățile față de Netanyahu să fie un stimulent suficient pentru a ajunge la un numitor comun. Lapid, în vârstă de 57 de ani, a intrat în parlament în 2013, după o carieră de succes ca jurnalist, realizator TV și autor. Partidul său s-a dovedit extrem de activ pe scena politică, iar Lapid avea să fie propulsat în influenta poziție de ministru al Finanțelor. El nu s-a înțeles însă cu Netanyahu, iar coaliția lor s-a destrămat rapid. Astfel, după alegerile din 2015, partidul Yesh Atid a trecut în opoziție. Formațiunea politică liberală este sprijinită de electoratul laic din clasa de mijloc și este extrem de critică față de legăturile apropiate ale lui Netanyahu cu partidele ultraortodoxe, afirmând că premierul în exercițiu ar trebui să demisioneze din cauza scandalului de corupție care i-a zguduit familia. Partidele ultraortodoxe și-au folosit mult timp puterea politică foarte mare pentru a asigura bugete generoase pentru instituțiile lor religioase, precum și scutiri de la serviciul militar obligatoriu. Mai mult, refuzul a numeroși evrei ultraortodocși de a respecta restricțiile impuse în timpul pandemiei de coronavirus, anul trecut, a dus la creșterea resentimentului general contra acestora. Și Naftali Bennet, în vârstă de 49 de ani, a fost un colaborator apropiat al lui Netanyahu. Partidul său, Yamina, este sprijinit de radicali naționaliști și religioși. Înainte de a intra în politică, Bennet a fost un antreprenor de succes în domeniul tehnologiei de vârf și unul dintre liderii mișcării de extindere a coloniilor în Cisiordania. 

Alianțe fragile

Pentru a putea forma un guvern, un lider de partid trebuie să-și asigure o majoritate de 61 de voturi din totalul celor 120 exprimate în parlament. Deoarece niciun partid nu deține majoritatea în Knesset, coalițiile se constituie de obicei din partide mici. Actualul parlament reunește în momentul de față 13 formațiuni politice. Din postura de lider al celui mai mare partid, lui Netanyahu i-a fost oferită, de către șeful statului, prima șansă de a forma o coaliție, însă premierul în exercițiu nu a reușit să-și asigure o majoritate alături de aliații săi tradiționali, ultrareligioși și naționaliști. După eșecul înregistrat de Netanyahu în formarea unui guvern, a venit rândul lui Lapid să primească un termen de patru săptămâni pentru alcătuirea unei coaliții. Negocierile sale cu celelalte formațiuni politice au fost mult îngreunate de recentele violențe din Fâșia Gaza și Ierusalim. 

Moare, dar nu se predă

Încolțit din toate direcțiile, Netanyahu va încerca probabil, în zilele următoare, să exercite presiuni asupra politicienilor radicali din coaliția proaspăt formată de Lapid, în încercarea de a-i determina pe aceștia să trădeze și să se alăture taberei sale de aliați naționaliști și ultrareligioși. Președintele parlamentului, Yariv Levin, membru al partidului Likud, condus de Netanyahu, ar putea, de asemenea, să-și folosească influența pentru a amâna votul din Knesset. Netanyahu a dominat viața politică din Israel în ultimele trei decenii, deținând funcția de premier încă din 2009, în condițiile în care mai fusese prim-ministru în perioada 1996-1999. În pofida unei liste lungi de realizări, inclusiv acordurile diplomatice istorice încheiate cu patru state arabe, el a devenit o figură extrem de contestată, din momentul în care a fost acuzat de fraudă, abuz de încredere și acceptare de mită, în anul 2019. 

Toate alegerile anterioare din ultimii doi ani, în număr de patru, au fost considerate un referendum asupra conducerii lui Netanyahu, iar fiecare scrutin a intrat în impas, nici aliații, nici adversarii premierului nereușind să formeze o majoritate.