Elvira Nabiullina este considerată cea mai formidabilă armă a Moscovei în războiul economic cu statele occidentale. Ea a reușit să redreseze în timp record sistemul financiar al Rusiei după colapsul provocat de sancțiunile vestice, scrie Politico. 

Redresarea rublei 

Rubla s-a prăbușit cu peste 30% după invazia în Ucraina dar și-a revenit spectaculos la nivelul dinaintea războiului, dobânda de referință a scăzut de la 20%, decisă de Banca Centrală la sfârșitul lunii feburarie, la 17% începând cu 11 aprilie. Unii analiștii estimează că aceasta va continua să scadă până la circa 10% spre sfârșitul anului. 

"Decizia de reducere a dobânzii de referință reflectă o reechilibrare a riscurilor legate de creșterea accelerată a prețurilor de consum, scăderea activității economice și a riscurilor stabilității financiare", arată Banca Centrală. 

Pentru atenuarea șocului sancțiunilor vestice, au fost limitate la 10.000 de euro retragerile de capital în valută, bursa de la Moscova a fost suspendată timp de trei săptămâni, exporturile de petrol și alimente trebuie plătite în ruble, iar moneda națională a fost raportată la aur. 

În timp ce relațiile comerciale ale Rusiei se dezvoltă în Asia, fiindu-i închise porțile Occidentului, analiștii continuă să spună că revenirea rapidă a finanțelor Moscovei ar fi pe termen scurt. 

Dedolarizarea este o țintă importantă

„Efectele vor fi de lungă durată”, este de părere șeful Băncii Centrale a Letoniei, Martins Kazaks. El consideră că revenirea va fi în formă de L, marcată de o scădere bruscă a activității, urmată de o perioadă lungă de stagnare.

Economia rusă a fost rezistentă până acum datorită în mare măsură administrației Elvirei Nabiullina. După invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, sancțiunile occidentale au provocat prăbușirea rublei cu peste 30%, ajungând la minime record. Banca Centrală a răspuns prin majorarea dobânzii cheie la 20% și introducând controale de capital.

Un guvernator central a declarat că nu este surprins de răspunsul eficient al autorităților ruse la sancțiunile Occidentului. „Nabiullina este extrem de competentă și s-a înconjurat de consilieri foarte profesioniși”, afirmă acesta, vorbind din experiență, în cadrul multiplelor întâlniri cu Nabiullina și echipa ei.

Un alt expert spune că aceasta „și-a făcut treaba frumos, luând toate deciziile corecte” în perioada premergătoare războiului dar și ca reacție la sancțiunile occidentale. Însă el a subliniat o excepție: păstrarea rezervelor Băncii Centrale în străinătate. „Nimeni din economia rusă și din cercurile guvernamentale nu se aștepta să fie sancționat astfel”. 

În schimb, decizia autorităților ruse de a nu interveni pe piața valutară are rezultatele dorite de Moscova. Banca Centrală a cheltuit doar 1,2 miliarde de dolari pentru susținerea monedei, în timp ce Rusia și-a forțat marii exportatori de petrol și gaze să transforme cel puțin 80% din veniturile lor din export în ruble.

Dar afirmația că puterea rublei arată că sancțiunile occidentale eșuează, ar fi greșită, în opinia experților occidentali. „Îți poți sparge geamurile. Poți să pornești încălzirea și apoi te prefaci că afară e vară. Cursul de schimb este un număr imaginar”, spune Kazakas.

Iikka Korhonen, expert în Rusia al Băncii Finlandei, este de acord că revenirea rublei se datorează controalelor de capital, nu fundamentelor economice. „Rubla nu mai este o monedă liber convertibilă. Deci cursul de schimb oficial nu este foarte relevant”.

Într-adevăr, datele Institutului pentru Finanțe Internaționale evidențiază cât de nelichidă este rubla, ceea ce sugerează că doar Rusia tranzacționează în propria sa monedă. Iar politicile agresive ale Nabiullinei vor lăsa în timp alte urme asupra economiei, spun experții.

„Ratele dobânzilor mari vor deveni o problemă pentru sectorul bancar din Rusia, deoarece marjele vor fi strânse”, este de părere Korhonen. „Mă aștept să văd primele semne ale acestui lucru atunci când băncile vor publica rezultatele din al doilea trimestru”.

După cum susține Kazaks, există încă o nevoie urgentă de sancțiuni și mai dure, pentru ca economia Rusiei să fie atât de paralizată încât să nu poată începe războaie viitoare. Dar pentru asta este nevoie ca Europa să-și schimbe politica energetică mai agresiv. „Trebuie să fim capabili să diversificăm sau să părăsim furnizorii ruși înainte ca aceștia să fie capabili să-și redirecționeze energia către alte piețe”, a afirmat el.

Alți experți, precum Andris Strazds de la Consiliul European pentru Relații Externe, avertizează să nu se pună orice speranță în sancțiuni. „Este extrem de ciudat să credem că noi, în calitate de Occident, putem veni cu sancțiuni de o amploare care va sparge imediat mașina de război rusă”, a spus el, adăugând că nici măcar un embargo complet asupra importurilor de gaze și petrol nu va rezolva problema.

"Au propriul lor combustibil. Au un stoc de rachete, au echipament militar și, îmi pare rău să spun, au carne de tun", afirmă acesta. „Au toate resursele principale pentru a continua o perioadă”. Strazds se așteaptă ca impactul sancțiunilor să înceapă să se manifeste asupra economiei reale a Rusiei spre sfârșitul anului.

„Același lucru este valabil și pentru piețele financiare. Dublarea ratelor dobânzilor va răni și vor exista probleme cu creditele neperformante. Acestea nu vor apărea acum, dar vor apărea mai târziu în cursul anului", spune el.

Obsesia pentru puterea rublei

Obsesia Rusiei pentru rubla puternică provine din dorința sa de a semnala pe plan intern că Occidentul nu poate forța Rusia să îngenuncheze, spun economiștii.

Dar există și alte considerații, potrivit lui Peeter Luikmel, care conduce Divizia de politică monetară și economie externă a Băncii Estoniei. „Este mai degrabă un act simbolic de a atrage atenția Indiei și a altor țări asiatice pentru a sprijini un sistem alternativ de plăți comune. Pentru asta, au nevoie de basmul unei monede globale puternice. Dacă pot dovedi că există o anumită stabilitate a cursului de schimb, având în vedere vremurile dificile, atunci va fi mai ușor să atragă sprijin pentru acel sistem. Dedolarizarea este o țintă importantă”, a adăugat el. "Această dorință există pentru Rusia din 2014. Până acum, Rusia s-a reorientat de la dolar la euro, dar ultima agresiune a Rusiei și sancțiunile consecutive au făcut euro neatractiv pentru Rusia ca monedă de rezervă și de plată”.

El mai subliniază că Moscova este conștientă de faptul că multe firme rusești au profitat de ratele dobânzilor mai ieftine prin instrumente bazate pe euro și dolari americani, așa că o prăbușire de durată a rublei „ar forța acele companii să intre în faliment sau să se bazeze pe statul rus”.

Există și o componentă intangibilă, potrivit Kazaks. Obsesia pentru moneda puternică, chiar și cu costuri economice mari, arată că Rusia este „dispusă să suporte greutăți economice pentru a dovedi alte probleme ideologice”, a spus el. „Acesta este un lucru pe care Occidentul trebuie să-l înțeleagă. Și acesta este motivul pentru care sancțiunile nu vor fi suficiente pentru a opri Rusia”.

Sancțiuni asupra Elvirei Nabiullina

După cum vede Luikmel, marile provocări pentru politica economică rusă rămân în continuare dacă țara dorește vreodată să se întoarcă în comunitatea internațională. El indică controlul capitalului.

"Șmecheria nu este stabilirea controalelor de capital. Toată lumea o poate face. Șmecheria este să le ridici mai târziu, fără daune semnificative”. Pentru a reuși controalele de capital, factorii de decizie trebuie să folosească timpul pe care îl au la dispoziție pentru a restabili credibilitatea, a spus el.

Dar „Rusia face opusul”, nu doar recurgând la agresiune politică, ci și la idei plutitoare despre eventuala preluare a firmelor care au decis să părăsească Rusia.

„Demonstrarea credibilității este ceva care nu se află pe lista lui Putin”, glumește el. Și dacă asta se va schimba vreodată, Nabiullina ar putea să nu fie persoana potrivită pentru a gestiona acea tranziție, având în vedere asocierea ei cu Putin. După cum spunea Kazaks, „oamenii deștepți fac alegeri greșite”.

Între timp, unii oficiali din interiorul pieței și factorii de decizie politică cer ca Nabiullina să fie sancționată personal. Ei notează că a fost bucuroasă să primească premii din partea organizațiilor occidentale, inclusiv Euromoney, Global Capital și Financial Times, în urma invaziei Crimeii din 2014.

Timothy Ash, un economist veteran al piețelor emergente de la BlueBay Asset Management din Londra, crede serios că ea ar putea fi sancționată, precum și întreaga conducere a Băncii Centrale și a Ministerului de Finanțe.

„Există o părere falsă că acești tehnocrați sunt cumva „ostatici” ai regimului”, spune el. „Realitatea este că au avut suficient timp să demisioneze și, de fapt, acum facilitează regimul”.

Michael McFaul, un fost ambasador al SUA la Moscova, este de acord. „Este timpul ca SUA și UE să o pună pe șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, pe lista de sancțiuni”, a scris el pe Twitter. „Mai mult decât orice persoană, ea ajută la finanțarea războiului atroce al lui Putin. Speram că va avea curajul să demisioneze, dar a făcut o altă alegere.”