Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Contracandidaţii lui Schulz la preşedinţia PE au fost conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al grupului GUE, şi ecologista austriacă Ulrike Lunacek.
...............................................
Marţi, 1 iulie, în cadrul şedinţei constitutive, deputaţii europeni vor alege un nou preşedinte al Parlementului european, 14 vicepreşedinţi (tot pe 1 iulie) şi cinci chestori (pe 2 iulie). Mandatul Parlamentului European este de cinci ani, însă cel al preşedintelui, vicepreşedinţilor şi chestorilor este de doar doi ani şi jumătate. De aceea se organizează alegeri la început de mandat şi la jumătatea mandatului Parlamentului. Orice eurodeputat poate candida la preşedinţia Parlamentului European dacă este propus de un grup politic sau de cel puţin 40 de deputaţi şi este de acord să candideze.
Cum se alege preşedintele
Alegerea preşedintelui se face prin vot secret, deputaţii marcând candidatul preferat pe un buletin de vot pe care îl introduc într-o urnă. Procedura este supravegheată de opt eurodeputaţi. Este ales candidatul care obţine o majoritate absolută din voturi (50% + 1). Dacă nu este ales nici un candidat în primul tur de scrutin pot fi numiţi alţi candidaţi pentru turul al doilea şi, dacă este cazul, şi pentru al treilea. În cazul în care nu este ales nici un candidat după al treilea tur de scrutin, candidaţii cu cele mai multe voturi vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care preşedintele este ales cu majoritate simplă (cel mai mare număr de voturi). În caz de egalitate, este ales candidatul cel mai în vârstă.
Puterile preşedintelui
Preşedintele coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive (Biroul şi Conferinţa preşedinţilor), precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. Preşedintele se asigură şi de respectarea Regulamentului de procedură al Parlamentului. El reprezintă Parlamentul în afacerile juridice şi în toate relaţiile externe. Acesta se pronunţă cu privire la toate problemele internaţionale majore şi face recomandări menite să consolideze Uniunea Europeană. În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Preşedintele Parlamentului prezintă punctul de vedere şi preocupările acestei instituţii referitoare la subiecte specifice şi la punctele înscrise pe ordinea de zi. În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, preşedintele îl semnează, acesta devenind astfel operaţional. Preşedintele Parlamentului European semnează, alături de preşedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.
14 vicepreşedinţi
După alegerea Preşedintelui, se procedează la alegerea vicepreşedinţilor pe un buletin comun. Sunt aleşi în primul tur, în limita celor paisprezece locuri care urmează a fi atribuite şi în ordinea numărului de voturi obţinute, candidaţii care obţin majoritatea absolută a voturilor exprimate. În cazul în care numărul candidaţilor aleşi este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi atribuite, se procedează la un al doilea tur de scrutin, în aceleaşi condiţii, pentru atribuirea locurilor rămase. În cazul în care este necesar un al treilea tur de scrutin, pentru locurile care mai trebuie atribuite, alegerea se face cu majoritate relativă. În cazul egalităţii de voturi, se proclamă aleşi candidaţii cei mai în vârstă. Este posibilă prezentarea de noi candidaturi între diferitele tururi de scrutin. Vicepreşedinţii sunt membri ai Biroului şi pot prezida şedinţele plenare atunci când preşedintele nu este prezent. Trei vicepreşedinţi sunt membri permanenţi ai comitetului de conciliere.
5 chestori
După alegerea vicepreşedinţilor, Parlamentul procedează la alegerea a cinci chestori. Această alegere se desfăşoară în conformitate cu aceleaşi reguli care se aplică în cazul alegerii vicepreşedinţilor. Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale.
Viziunea preşedintelui interimar
Alegerile din mai au fost un punct de cotitură în istoria UE, deoarece, pentru prima dată, partidele europene majore au prezentat candidaţi pentru postul de preşedinte al Comisiei, a declarat preşedintele interimar al PE, Gianni Pittella, într-un discurs ţinut la Consiliul European. Această procedură „a aprofundat dezbaterea despre chestiunile europene”, a subliniat el, adăugând că „fără îndoială, în acest fel, UE s-a apropiat de cetăţeni, a devenit mai transparentă şi mai democratică”. Pittella a cerut liderilor europeni să-l susţină pe Jean-Claude Juncker pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, deoarece a fost candidatul propus în alegerile europene de cel mai puternic partid. Pe 26 iunie, şefii de state şi de guverne au fost la Ypres, în Belgia, unde în perioada 1914-1918 s-au desfăşurat bătălii sângeroase, pentru a comemora 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial. Preşedintele interimar a evidenţiat faptul că această comemorare arată cât de departe a mers Europa. „Astfel de momente ne arată valoarea istorică, raţiunea de a fi a integrării europene, o cucerire care astăzi este ameninţată şi pe care trebuie să o apărăm de dragul copiilor noștri”, a spus el.
Preşedintele a cerut liderilor UE la summit să acţioneze în domenii precum imigraţia, protecţia datelor şi stimularea creşterii economice. El a amintit că rata şomajului este încă mare în multe state şi că noile reforme economice ale guvernelor europene vor trebui să asigure responsabilitatea democratică adecvată şi implicarea Parlamentului European. Semnarea acordurilor de asociere cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia a fost salutată de Gianni Pittella, care a cerut o revizuire strategică a Parteneriatului Estic şi a relaţiilor cu Rusia. (I.D)
Candidaţii
Începând cu ora 10.00, preşedintele interimar Gianni Pittella va prezida alegerea noului preşedinte al Parlamentului, în prima zi a sesiunii plenare constitutive a nou alesului Parlament European. .Candidaţii propuşi pentru primul tur de scrutin sunt: Pablo Iglesias (GUE, Spania), Sajjad Karim (ECR, Marea Britanie) Ulrike Lunacek (Verzi/EFA, Austria), Martin Schulz (S&D, Germania)
Citește pe Antena3.ro
