Parlamentul ignoră Curtea Europeană de Justiţie

Sutele de deputaţi şi senatori români râd în nas instituţiilor europene prin faptul că votează în favoarea unui proiect de lege controversat. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice a trecut prin Senat ca prin brânză. Proiectul prevede înregistrarea cartelelor pre-pay şi a utilizatorilor de Internet care se conecteaza la Free Wifi. La Senat proiectul a trecut în câteva zile, având aviz favorabil chiar şi din partea Comisiei pentru Drepturile Omului. La o zi după ce senatorii au votat pentru modificarea Ordonanţei, proiectul a ajuns la Camera Deputaţilor, pe 3 iunie 2014. Depunerea de amendamente s-a făcut pe 4 iunie, şi pe 5 iunie a fost termenul de depunere a raportului. Este uluitoare graba cu care parlamentarii votează legi despre care habar nu au cum îi vor afecta pe toţi românii şi în ciuda deciziei Curţii Europene de Justiţie. Aceasta a declarat că stocarea datelor de trafic ale tuturor cetăţenilor europeni este ilegală şi încalcă drepturile fundamentale ale acestora. Finlanda sau Luxemburg au început să facă analize serioase asupra modului în care legislaţia celor două state trebuie să respecte drepturile omului. Suedia a mers şi mai departe, unii provideri de servicii de internet au şters datele pe care le aveau păstrate.

Europeni şi nu prea
În schimb, Guvernul României a hotărât, prin proiectul de lege menţionat mai sus, că: toţi cetăţenii care se conectează le WiFi-uri gratuite trebuie identificaţi, toţi cetăţenii care cumpără o cartelă pre-pay trebuie să fie înregistraţi cu mai multe date personale – inclusiv CNP, toţi cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în 6 luni, dacă nu serviciul va fi dezactivat. În expunerea de motive se arată că “aplicare proiectului de act normativ va asigura un climat de normalitate şi siguranţă civică, prin prevenirea criminalităţii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism. Se asigură astfel protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi valorilor, într-o abordare europeană, dar ţinând cont de particularităţile naţionale”. Tocmai am arătat mai sus care este abordarea europeană. Juristul Bogdan Manolea, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet – ApTI, a precizat că doar 6 din cele 28 de state ale UE au acest tip de legislaţie pe care parlamentarii au votat-o. “Chiar dacă ai nevoie de date pentru lupta împotriva terorismului, este prea mult, este disproporţionat. Nu a existat consultare publică şi, mai mult, acelaşi Parlament a respins trei proiecte de lege exact pe acelaşi subiect. Este mişcare de tip stat poliţienesc, fără niciun fel de explicaţie logică, sfidând drepturile cetăţenilor. Asta pentru că nu se înţelege distincţia între supraveghere generală – supraveghem tot, pentru a-l prinde pe X sau Y – şi acţiune bine ţintită – îl suspectăm pe X sau Y şi luăm mandat de la judecator”, a explicat Bogdan Manolea.