În fața partenerilor săi europeni, reuniți la Luxemburg, Polonia și-a justificat controversatele reforme, care, potrivit criticilor, pun în pericol independența sistemului judiciar din această țară. Fără să convingă, oficialitățile de la Varșovia au cerut renunțarea la activarea, în premieră, a Articolului 7 din Tratatul UE, care ar duce la suspendarea dreptului de vot al Poloniei în cadrul blocului comunitar.
În cursul unei audieri fără precedent, Polonia a fost chemată la ordine de ceilalți membri ai UE, preocupați de problema presupuselor încălcări ale normelor democratice de către autoritățile de la Varșovia. Este pentru prima oară când un stat din blocul comunitar este audiat în privința funcționării instituțiilor sale democratice. Printr-o acțiune concertată, condamnată de premierul polonez, Mateusz Morawiecki, Franța și Germania au prezentat dosarul împotriva guvernului de dreapta al Poloniei, în timpul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor europene, organizată marți la Luxemburg. Timp de trei ore, reprezentanții executivului de la Varșovia au fost supuși unui tir de întrebări asupra controversatelor modificări care ar amenința independența sistemului judiciar polonez. Evaluarea răspunsurilor primite se va face în cursul unei alte reuniuni de miniștri, în iulie, când celelalte state membre vor lua o decizie în privința următoarelor etape ce ar urma să fie parcurse în temeiul Articolului 7. În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a lansat procedura de activare a Articolului 7, din cauza „erodării independenței sistemului judiciar polonez”, în urma unei campanii lansate de Partidul Lege și Justiție, formațiunea politică de guvernământ din Polonia. Venit la putere în 2015, executivul de la Varșovia susține că nu face altceva decât să reformeze un sistem corupt de Justiție, care nu a reușit să fie modernizat în cei aproape 30 de ani scurși de la căderea comunismului. Potrivit unei noi legi a Curții Supreme, care va intra în vigoare de la 3 iulie, 40% dintre actualii judecători ar putea fi obligați să demisioneze prematur, fiind nevoie de acordul președintelui pentru ca aceștia să continue. Noua legislație a mai creat „o cale extraordinară de apel”, la Curtea Supremă, prin care pot fi redeschise cauze din precedenții 20 de ani, în urma solicitării procurorului general, ce îndeplinește și funcția de ministru al Justiției.
Nimic nou în atitudinea Varșoviei
La sfârșitul audierii de marți, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că nu a sesizat nicio modificare a poziției exprimate de Polonia. „Nu am auzit nimic nou”, a spus Timmermans. El a insistat că ușa dialogului rămâne deschisă pentru Varșovia, însă este nevoie ca UE să vadă o schimbare din partea autorităților poloneze. De cealaltă parte, secretarul de Stat polonez pentru Afaceri Europene, Konrad Szymansk, s-a declarat inițial mulțumit de audierea susținută în fața omologilor săi europeni. Ulterior, după ce a aflat că aceștia nu au fost convinși de prestația sa, el a acuzat că „un număr de țări preferă să urmeze o atitudine agresivă” față de Polonia. Varșovia mizează pe disensiuni între statele membre în vederea obținerii abandonării procedurii de sancționare, pentru care este nevoie de unanimitate. Ungaria a anunțat deja că se opune unei asemenea sancțiuni.
„Polonia ne-a prezentat în ce stadiu se află situația, dar nu am auzit nimic nou”.
Frans Timmermans