Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza politică internă din Republica Moldova a devenit, ieri, una politică externă. Puterea comunistă de la Chişinău a acuzat direct Bucureştiul de implicare în violenţele stradele din Chişinău, l-a declarat persona non-grata pe ambasadorul României în republică şi a introdus regimul de vize cu această ţară, relatează, azi, presa rusă, citată de Agerpres.
Cotidianul rus Kommersant subliniază că aceste 'contramăsuri' iniţiate de preşedintele moldovean Vladimir Voronin la adresa 'vecinului ostil' sunt unele fără precedent. Pentru prima dată în istoria relaţiilor bilaterale, Republica Moldova l-a declarat pe ambasadorul român 'persona non-grata', acordându-i 24 de ore pentru a părăsi ţara.Potrivit ministrului de externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, puterea de la Chişinău are dovezi că în violenţele de la Chişinău au luat parte cetăţeni ai României, urmând ca în viitorul cel mai apropiat ele să fie date publicităţii. În acelaşi timp, Stratan a refuzat să spună dacă printre persoanele arestate în noaptea de marţi spre miercuri există cetăţeni români.
Publicaţia rusă Gazeta notează că puterea comunistă de la Chişinău a avut nevoie de numai 24 de ore pentru a prelua iniţiativa din mâinile opoziţiei, 'învinsă de violenţele în masă, în timpul cărora au fost incendiate şi vandalizate sediile parlamentului şi administraţiei prezidenţiale'.
Voronin a trecut de la dialog la ameninţări, subliniază Gazeta. 'Toată ţara a văzut că în Republica Moldova nu există nicio opoziţie anticomunistă, anti-Voronin. În Republica Moldova există exclusiv o opoziţie antistatală', i-a acuzat Voronin pe opozanţi de trădare de ţară.
În timp ce opoziţia moldoveană se disociază de violenţele comise şi pune răspunderea pentru cele întâmplate pe umerii comuniştilor, care nu i-au contracarat pe provocatori, Voronin a găsit şi un 'vinovat extern' pentru cele întâmplate: România. 'Opozanţii au reanimat o idee demult dată uitării, cea privind unirea cu România', declară şeful Comisiei juridice din parlamentul moldovean, Vladimir Ţurcan, care acuză şi posturile de televiziune româneşti receptate în Republica Moldova şi care, în opinia sa, 'le cânta în strună protestatarilor, caracterizând violenţele drept 'revoluţie' şi aprinzând lumânări în memoria demonstranţilor care ar fi murit'.
Bucureştiul neagă în mod categoric apartenenţa autorităţilor române sau a cetăţenilor români în violenţele de la Chişinău, lucru subliniat în declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al României, care cataloghează afirmaţiile preşedintelui moldovean drept 'provocare', notează Gazeta.
Nezavisimaia Gazeta analizează efectul pe care ultimele evenimente din Republica Moldova le-ar putea avea asupra procesului de reglementare din Transnistria. În opinia ziarului rus, violenţele de marţi ar putea pune punct în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol şi ar putea actualiza problema recunoaşterii autoproclamatei republici transnistrene. Faptul că evenimentele de la Chişinău ar putea relansa problema Transnistriei a fost sugerat, miercuri, şi de deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Konstantin Zatulin.
Citește pe Antena3.ro
Totodată, MAE rus a tras concluzia că violenţele din Republica Moldova au fost organizate de 'forţe cărora nu le convine stabilitatea din republică şi cursul politic extern echilibrat al Chişinăului'. 'Judecând după lozincile arborate de protestatari, după mulţimea de drapele româneşti din mâinile celor care au organizat revoltele, scopul lor este de a zădărnici reuşitele din ultimii ani /ale guvernului comunist/ în vederea consolidării suveranităţii republicii', se spune în documentul oficial al MAE rus.
Potrivit lui Petru Lucinschi, fostul preşedinte al Republicii Moldova, 'tineretul republicii militase şi înainte pentru unirea Republicii Moldova cu România, însă după aderarea acestei ţări la UE partea proromână a electoratului moldovean s-a extins'. Lucinschi contestă, însă, implicarea autorităţilor române în revoltele de la Chişinău, subliniind că 'şi înainte tineretul încercase să ia cu asalt clădirea parlamentului, dar pe atunci el era împiedicat să facă acest lucru'. Faptul că Voronin 'le-a permis acum demonstranţilor acest lucru şi mai ales faptul că protestatarii au intrat într-o clădire din care, înainte de aceasta, puterea comunistă se grăbise să plece' naşte anumite semne de întrebare.
Publicaţia rusă Izvestia publică un interviu cu aşa-zisul ministru de externe al republicii separatiste transnistrene, Vladimir Iastrebciak, care invocă din nou 'factorul român'. Iastrebciak consideră că în spatele evenimentelor de la Chişinău se află 'anumite forţe din România, interesate să-şi promoveze ideile în această ţară'.
Totodată, Iastrebciak declară că pentru Transnistria nu contează cine va veni la putere la Chişinău, important este ca noua putere moldoveană să fie una stabilă şi previzibilă. Chiar şi în cazul în care la putere în Republica Moldova va veni opoziţia care promovează ideea unirii cu România, Transnistria va recunoaşte dreptul cetăţenilor moldoveni de a da puterea unor forţe politice sau altora. Iastrebciak opinează că, după toate probabilităţile, viitorul Republicii Moldova este, totuşi, integrarea cu România, însă fără Transnistria. (V.A.)
