Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ucraina a căzut pradă escaladării violenţelor. Vizibil încurajaţi de vizita vicepreşedintelui american, liderii de la Kiev au trimis unităţi antiteroriste în estul ţării, unde militanţi separatişti, mobilizaţi de propaganda rusă împotriva “regimului fascist” de la Kiev, au pus stăpânire pe mai multe clădiri administrative.
Europa şi SUA ar greşi dacă ar lansa ameninţări privind o intervenţie militară în Ucraina, în scopul influenţării Rusiei. Potrivit cotidianului german Die Tageszeitung, soluţia la criza ucraineană trebuie să fie una politică şi să treacă prin urnele de vot.
Die Tageszeitung consideră că în prezent se asistă la “un război prin procură”, ce pare inspirat direct din vechile scheme ale Războiului Rece. Domneşte încă o mare confuzie. Este dificil de spus dacă separatiştii din est sunt “teleghidaţi” de Moscova sau dacă acţionează din proprie iniţiativă.
Cea mai gravă eroare pe care Occidentul ar putea s-o comită astăzi ar fi să agite în mod frenetic ameninţarea operaţiunilor militare, ceea ce nu ar face decât să toarne gaz pe foc. Preşedintele rus Vladimir Putin nici nu ar putea visa la o variantă mai bună decât nişte manevre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau o nouă cursă a înarmării, pentru a-şi întări puterea şi a discredita orice formă de opoziţie în ţara sa. A fi un bărbat puternic şi curajos, care face faţă NATO şi se grăbeşte să-i salveze pe ruşii oprimaţi - iată un rol pe măsura şefului de la Kremlin.
În afară de aceasta, la ce ar servi asemenea ameninţări dacă nu există intenţia de a interveni militar? La nimic, potrivit Tageszeitung. Or, Washingtonul este suficient de lucid pentru a înţelege că nu va aviza niciodată militarii NATO să tragă asupra soldaţilor ruşi din Ucraina.
Doar că o escaladare a tensiunilor nu este niciodată exclusă atunci când logica militară are câştig de cauză. Violenţa creează o dinamică la capătul căreia toată lumea se simte în poziţia de victimă obligată să replice, scrie sursa citată. Răbdarea este singura soluţie. Uniunea Europeană (UE) trebuie să sprijine forţele moderate din vestul şi estul Ucrainei: alegeri şi un Guvern de unitate naţională.
Este vorba întâi de toate de o problemă internă a Ucrainei, care nu poate fi rezolvată decât prin mijloace civile. În acest caz, Vladimir Putin este un colos cu picioarele de lut. Ceea ce el câştigă ca reputaţie pe plan intern, este pierdut de regimul său la nivel economic. Astfel, Putin rămâne fără capacitatea de a contrabalansa influenţa oligarhilor şi alegătorilor pe termen mediu.
După cum subliniază la final Die Tageszeitung, este nevoie de perseverenţă în schimburile diplomatice cu Rusia, precum şi de sancţiuni limitate. Trebuie evitată cu orice preţ diabolizarea lui Putin. Cea mai periculoasă variantă pentru Occident ar fi să se joace cu chibriturile ameninţării militare, conchide cotidianul berlinez.
La rândul ei, presa rusă, via Ria Novosti, preia opinia preşedintelui Institutului pentru strategie naţională din Rusia, Mihail Remizov, potrivit căruia “consilierea de către FBI şi CIA a noilor autorităţi ucrainene ar demonstra intenţia Washingtonului de a antrena Moscova într-un război local împotriva Kievului”.
“Statele Unite ale Americii joacă, fără îndoială, de partea Kievului. Scopul americanilor este de a organiza alegeri prezidenţiale şi de a asigura controlul noilor autorităţi (ucrainene) pe întreg teritoriul ţării. Aceasta este partea vizibilă a aisbergului. Nu poate fi exclus însă faptul că ei ar putea să antreneze Rusia într-o confruntare armată împotriva Ucrainei”, a indicat expertul menţionat.
Potrivit acestuia, problema nu este dacă specialiştii americani lucrează de partea Kievului, ci obiectivele urmărite de Washington.
El spune că este dificil de precizat dacă americanii urmăresc doar obiectivele declarate sau duc un joc mai complex, care vizează “antrenarea Rusiei într-un conflict local, pe care americanii să-l poarte apoi prin intermediul ucrainenilor, furnizându-le arme, bani şi inspectori”. Zeci de specialişti ai serviciilor de informaţii şi ai poliţiei federale din SUA - CIA şi FBI- consiliază guvernul de la Kiev pentru a pune capăt rebeliunii din estul Ucrainei şi pentru a crea un dispozitiv eficient de securitate, a relatat duminică publicaţia germană Bild am Sonntag, ediţia duminicală a cotidianului german Bild.
Citând sub rezerva anonimatului surse din serviciile speciale germane, publicaţia mai scrie că agenţii americani nu sunt direct angajaţi în confruntările cu separatiştii proruşi şi că “activitatea lor este limitată la capitala Kiev”. Pentru francezii de la Le Monde, revolta din estul şi sud-estul Ucrainei cufundă această ţară în haos. “Dacă, punând mâna pe Crimeea, în martie, liderul rus Vladimir Putin a dorit să destabilizeze estul ucrainean, unul majoritar rusofil, atunci i-a reuşit. Dacă preşedintele rus nu şi-a dorit cu adevărat acest lucru, atunci el s-a jucat cu focul, iar rezultatul este acelaşi: revolta din estul şi sud-estul Ucrainei cufundă această ţară în haos. Şi într-un caz, şi în altul, responsabilitatea rusă este zdrobitoar”, notează cotidianul francez Le Monde.
Cum ar putea fi depăşită situaţia? “Din ce în ce mai slab, Guvernul provizoriu de la Kiev este neputincios în a împiedica escaladarea violenţelor în partea de est a ţării. Toate oraşele din aceste regiuni sunt în prezent afectate de violenţă politică, în grade diferite. Această violenţă îi opune pe proruşi, puternic înarmaţi, la ceea ce rămâne autoritatea centrală, adică nu mare lucru. Prinsă la mijloc este o populaţie fără îndoială mult mai divizată decât cea din Crimeea, în ceea ce priveşte sentimentele faţă de Rusia”, subliniază cotidianul francez.
Potrivit Le Monde, proruşii au fost stimulaţi de Moscova de două ori. În primul rând prin precedentul din Crimeea, apoi prin declaraţiile făcute de Vladimir Putin la mijlocul lui martie, când preşedintele a promis să angajeze armata peste tot unde rusofonii vor fi ameninţaţi. Până în prezent, el a ales să nu mai forţeze lucrurile în aventura din Ucraina.
“Dacă Putin vrea să-şi demonstreze bunăvoinţa - americanii şi ruşii au discutat din nou în acest sfârşit de săptămână - el are acum o bună ocazie să o facă. Chiar şi în acest climat de violenţă politică şi de divizare între estul şi vestul ţării, o primă măsură de stabilizare ar fi să se permită derularea scrutinului prezidenţial din 25 mai, din Ucraina”, scrie Le Monde.
“Acest scrutin a fost decis de parlamentul ucrainean, în unanimitate, fiind menit să confere mai multă legitimitate puterii de la Kiev. Acest scrutin ar atesta voinţa Moscovei de a aplana şi respecta suveranitatea vecinului său ucrainean. El ar permite, de asemenea, un dialog între puterea relegitimată şi rebeliunea din Est, adică o amorsare a amenajărilor constituţionale”, mai scriu jurnaliştii francezi.
Însă Kremlinul califică drept “absurdă” desfăşurarea alegerilor în contextul haosului actual. Potrivit Le Monde, argumentul ar putea fi luat mai în serios dacă Rusia nu ar apăra, în acelaşi timp, principiul unor alegeri prezidenţiale în iunie... în Siria.
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele american, Barack Obama, agită ameninţarea cu noi sancţiuni, în cazul în care scrutinul nu se va putea ţine. Cei doi au făcut din data de 25 mai un test pentru bunăvoinţa Moscovei. Potrivit Le Monde, ci doi nu greşesc.
Citește pe Antena3.ro
