Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Declaraţiile făcute de preşedintele Jobbik, Vona Gabor, la tabăra de vară din judeţul Harghita au captat atenţia jurnaliştilor din presa internaţională. “Jobbik irită Bucureştiul. Liderul partidului de extrema dreaptă de la Budapesta solicită autonomia maghiarilor din România. Discursul în România al unui politician ungar extremist a creat noi tensiuni între Bucureşti şi Budapesta. Ministerul de Externe din Bucureşti a cerut Guvernului de la Budapesta să se delimiteze de afirmaţiile lui Vona Gabor, preşedintele partidului Jobbik. Vona declarase sâmbătă că ia în calcul un conflict cu România pentru obţinerea autonomiei minorităţii maghiare din Transilvania. Relaţiile bune între statele vecine nu ar reprezenta o prioritate pentru ei, ci mai degrabă protejarea propriei rase”, notează austriecii de la Die Presse.
A uitat de diplomaţie
“O nouă ruptură între România şi Ungaria. Discursul radical al unui politician extremist aflat în vizită în România a provocat tensiuni între Bucuresti şi Budapesta. Vona a uitat de orice noţiune de diplomaţie. Ministerul de Externe al Ungariei a încercat să explice că Jobbik este un partid de opoziţie şi nu participă la guvernare. Guvernul Ungariei respectă principiile de bază şi obiectivele parteneriatului strategic încheiat între cele două tari. Ministerul Afacerilor de Externe din România a catalogat declaraţiile lui Vona deosebit de grave. Mai mulţi politicieni din rândul socialiştilor români au solicitat declararea lui Vona persona non-grata în România”, scrie Salzburger Nachrichten.
Ruptură între România şi Ungaria
Televiziunea austriacă ORF şi televiziunea germană RTL subliniază că declaraţiile lui Vona au fost făcute în cadrul taberei de vară a etnicilor maghiari din România. “Un extremist obţine o nouă ruptură între România şi Ungaria”, este titlul ales de jurnaliştii de la televiziunea RTL. “Şeful Jobbik obţine ruptura dintre România şi Ungaria”, scrie site-ul televiziunii ORF, care adăugă că la recensământul din 2011, 1,2 milioane de persoane s-au declarat etnici maghiari în România. “Zona lor compactă este Ţinutul Secuiesc din interiorul Transilvania, unde sunt etnici majoritari. Transilvania română de astăzi a aparţinut până la finalul Primului Război Mondial de Ungaria”, mai scrie sursa citată.
Regiuni istorice?
Cotidianul elveţian Neue Zurcher Zeitung prezintă un amplu reportaj legat de solicitările minorităţii maghiare din România pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. “În dezbaterile publice legate de reforma administrativă au fost mereu două tabere în conflict: reprezentanţii minorităţii maghiare din Transilvania care cereau autonomie teritorială şi majoritatea română care vedea acest lucru ca pe o secesiune şi milita pentru centralizare. România este un stat tânăr, fiindcă teritorii precum Transilvania şi Banatul au aparţinut de Ungaria. De aceea nu este nefondată teama românilor de a acorda autonomie pe criterii etnice, solicitată de o colectivitate etnică. O alternativă interesantă ar putea fi reorganizarea României pe structuri administrative istorice care ar întări identitatea, apartenenţa şi responsabilitatea cetăţenilor”, scrie NZZ.
Jocuri politice
În apărarea lui Jobbik a intervenit analistul politic ungar Pataky Istvan care notează în editorialul său din Magyar Nemzet că premierul Victor Ponta ar face jocurile socialiştilor de la Budapesta. “Relaţia româno-ungară continuă în aceeaşi atmosfera proastă de anul trecut, de la schimbarea guvernului de la Bucureşti. Ce merită remarcat este că de 2-3 ani în rândul maghiarilor din Transilvania şi-au făcut apariţia şi extremiştii. Sub influenţa Ungariei au apărut gardiştii secui, partide susţinute de patria mamă şi filiale ale organizaţiilor care şi-au făcut simţită prezenţa în presa bucureşteană spre bucuria politicienilor anti-maghiari. Ce poate fi mai util Bucureştiului la un miting pentru autonomie decât câţiva gardişti cu steaguri Jobbik. Guvernul de la Bucureşti este în cunoştinţă de cauză. Guvernul lui Ponta, care încă nu îi poate ierta lui Orban prietenia cu preşedintele Basescu, consideră că fiecare oportunitate trebuie folosită pentru a întări imaginea duşmanului creat”, scrie editorialistul.
Campanie electorală
“MAE român apare cu o noutate şi anume solicitarea faţă de Guvernul de la Budapesta: să se delimiteze de poziţia Jobbik. Ea sugerează că ar exista o colaborare între Fidesz şi Jobbik. Parcă MSZP (n.r Partidul Socialist Ungar) i-ar fi şoptit lui Ponta această solicitare binecunoscută. De ce ar trebui Guvernul ungar să se delimiteze de ce spune o formaţiune politică care la anul va participa la alegeri, iar la Borzont s-a adresat propriilor votanţi. De ce ar trebui să o facă faţă de o formaţiune care a atacat mai mult Guvernul ungar decât pe cel de la Bucureşti? Realitatea este că de foarte mult timp relaţia româno-ungară nu a fost atât de proastă ca acum. La anul vor fi alegeri parlamentare în Ungaria şi prezidenţiale în România, iar campaniile electorale nu au nimic în comun cu împăcarea”, mai scrie Pataky Istvan.
“Nu a existat şi nu poate exista un om înţelept care să accepte Trianonul. În cel mai bun caz, marea majoritate a unei naţiuni o poate lua la cunoştinţă precum un fapt istoric”, se arată într-o luare de poziţie semnată de redacţia cotidianului ungar Nepszabadsag
Citește pe Antena3.ro
