Președintele Ivanov refuză să semneze „legea criminală” de redenumire a țării

Premierul macedonean, Zoran Zaev, este confruntat cu o situație explozivă *Aderarea Macedoniei la NATO și UE depinde de soarta referendumului

Președintele macedonean, Gjorge Ivanov, a refuzat să semneze, ieri, înțelegerea asupra schimbării numelui țării sale, din Republica Macedonia în „Republica Macedonia de Nord”, în vederea soluționării disputei cu Grecia. El a calificat acordul cu Atena, ratificat deja oficial de parlamentul de la Skopje, drept un „act criminal”, care încalcă în mod flagrant Constituția.

Luna aceasta, șefii diplomațiilor elenă și macedoneană au căzut de acord asupra redenumirii micii republici ex-iugoslave în „Republica Macedonia de Nord”, soluționând astfel o dispută veche de 27 de ani, care a blocat intrarea Macedoniei în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană. Deși parlamentul de la Skopje a ratificat acordul săptămâna trecută, președintele Ivanov a declarat, printr-un comunicat, că „nu are mandatul de a semna înțelegerea”, care „încalcă textul Constituției și face Macedonia dependentă de o terță parte și anume de Grecia”, scrie agenția Reuters. Foarte probabil, refuzul lui Ivanov de a semna nu va bloca acordul propriu-zis. Parlamentul poate anula acest veto prezidențial cu o majoritate simplă, printr-un al doilea vot. Cu toate acestea, cuvintele dure rostite de Ivanov sunt un semn care trădează miza politică uriașă a subiectului, atât pentru macedoneni, cât și pentru greci. Poziția lui Ivanov anunță vremuri grele pentru executivul de la Skopje, care s-a angajat să supună la vot schimbarea numelui țării printr-un referendum, înainte de a trece la o eventuală revizuire a Constituției, ce ar trebui apoi din nou validată de parlament, cu o majoritate de două treimi. Premierul macedonean, Zoran Zaev, a afirmat, de altfel, că va demisiona în cazul în care acordul nu va obține susținerea populației prin referendum. „Macedonia nu are un plan B”, a declarat el. În momentul de față, textul acordului menit să pună capăt unuia dintre cele mai vechi litigii europene are încă numeroase obstacole de depășit, înainte de a intra în vigoare. Naționaliștii din Grecia și Macedonia se opun cu vehemență acordului, care trebuie aprobat, de asemenea, de parlamentul elen.

Numele „Macedonia” a declanșat o dispută aprinsă cu Grecia, după ce fosta republică iugoslavă și-a declarat independența, în 1991. Atena a respins utilizarea de către țara vecină a numelui, susținând că acesta coincide cu cel al provinciei sale nordice și, astfel, Skopje are o revendicare teritorială contra Greciei.

Grecia a blocat aderarea Republicii Macedonia la NATO și UE, cerându-le autorităților de la Skopje să intre în Națiunile Unite sub numele „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”. În schimbul noului acord, Skopje speră să obţină demararea negocierilor de intrare în UE în timpul summitului UE de la sfârşitul lui iunie şi o invitaţie de aderare la NATO. Dacă guvernul Zaev nu va reuşi să obţină revizuirea Constituţiei, invitațiile nu vor fi făcute.