Putin revine pe scena reuniunilor internaționale, cu ajutorul Chinei

Chipul președintelui rus difuzat pe un ecran uriaș alături de ceilalți lideri ai BRICS, la summitul în format virtual găzduit începând de astăzi de Beijing, transmite un mesaj puternic: deși lovită de sancțiuni și critici vehemente pentru războiul pe care l-a declanșat în țara vecină, Moscova nu este singură. 

Președintele Chinei, Xi Jinping, cel al Braziliei, Jair Bolsonaro, liderul sud-african, Cyril Ramaphosa, precum și premierul Indiei, Narendra Modi, îi oferă astfel lui Putin un nesperat cec în alb, în efortul său de a fi reprimit în arena diplomatică și economică internațională. 

Este vorba despre un semnal politic care ar putea să rezoneze cu atât mai clar cu cât, cu puțin timp înaintea invaziei, China și Rusia declarau că propria lor relație nu are „nicio limită”, iar, după începerea războiului, toți liderii BRICS au evitat să condamne Kremlinul în mod categoric, chiar dacă fiecare dintre ei nu are niciun interes să-și irite partenerii occidentali, printr-o eventuală aprobare a acțiunilor Moscovei. 

Mai mult, BRICS nu este o forță de ignorat, în condițiile în care țările din componența sa reunesc aproximativ 25% din suprafața totală și 40% din populația globului.

La război cu Occidentul

Decizia grupului de a organiza cel de-al 14-lea summit anual, cu participarea Rusiei, reflectă viziunea țărilor BRICS asupra ordinii globale și, prin extensie, asupra situației din Ucraina, care se îndepărtează considerabil de cea a Occidentului.

„Vorbim despre câteva economii foarte importante, a căror conducere este dispusă să fie văzută alături de Putin, chiar dacă doar pe o platformă virtuală”, susține Sushant Singh, cercetător principal la Centrul pentru Cercetare Politică din New Delhi (CPR).

„Faptul că Putin este bine primit, că nu este un paria, că nu este împins în afara jocului - iar acesta este un angajament normal, care a avut loc în fiecare an și se derulează în continuare - este un mare avantaj pentru liderul rus”, consideră Singh, citat de CNN. 

Deși statele BRICS pot susține că implicarea Rusiei este mai bună decât neangajarea sa, această justificare nu face altceva decât să intre într-un contrast și mai puternic cu Occidentul. 

Summitul BRICS este urmat, la câteva zile, de reuniunea principalelor economii ale lumii, țările din G7, care au condamnat la unison agresiunea rusească și au dat afară Moscova din blocul lor, după anexarea Crimeei, în 2014.

Vremuri tulburi

Spre deosebire de G7, se așteaptă ca, la summitul de astăzi, BRICS să dezbată cu mare grijă situația din Ucraina, declarându-se probabil în favoarea unei rezolvări pașnice a conflictului militar, chiar dacă membrii săi ar putea cere țărilor occidentale să examineze impactul sancțiunilor lor asupra economiei globale, susțin observatorii internaționali.

China - gazda din acest an a reuniunii și, de departe, cea mai puternică din punct de vedere economic dintre cele cinci națiuni participante, care, împreună, reprezintă aproximativ un sfert din PIB-ul mondial - pare pregătită să se axeze pe propria agendă: promovarea noilor sale inițiative de dezvoltare și securitate globală și respingerea a ceea ce Beijingul consideră a fi construirea unui „bloc antagonist”, de către Statele Unite.

Țările BRICS ar trebui „să consolideze încrederea reciprocă politică și cooperarea în materie de securitate”, să se coordoneze în privința problemelor internaționale și regionale majore, să țină cont de interesele de bază ale fiecăreia dintre ele și „să se opună hegemonismului și politicii de putere”, declara Xi, într-un discurs ținut luna trecută în fața miniștrilor de externe ai BRICS, în care a cerut grupului să promoveze dezvoltarea în această „perioadă de turbulențe și transformări”.

Unele dintre crizele din această perioadă, cum ar fi insecuritatea alimentară și cea a datoriilor în creștere în lumea în curs de dezvoltare, sunt exact motivele oficiale pentru crearea grupului, înființat în 2009 ca mijloc de „a servi interesele comune ale economiilor de piață emergente și ale țărilor în curs de dezvoltare”.

Colac de salvare pentru rublă

Încă de la înființare, BRICS, la care s-a adăugat Africa de Sud, în 2011, a cerut la unison o reprezentare mai mare a principalelor economii emergente pe scena mondială. Statele membre s-au pronunțat și împotriva a ceea ce consideră a fi dominația disproporționată a puterilor occidentale. 

În practică, acest lucru s-a exercitat prin presiuni pentru reforme la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială și, ocazional, prin aluzii voalate față de acțiunile NATO.

De asemenea, țările membre au discutat chestiuni precum modul în care să reglementeze schimburile comerciale în propriile monede, în afara sistemului dolarului american. Această chestiune ar putea deveni acum și mai relevantă pentru BRICS, în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

Măsurile punitive contra Moscovei au tăiat accesul băncii centrale a Rusiei la majoritatea tranzacțiilor în dolari americani, au sancționat bănci și au eliminat instituții importante din sistemele bancare internaționale. Noua realitate a determinat țările care continuă să facă afaceri cu Rusia să caute modalități de a evita încălcarea sancțiunilor. Atât India, cât și China rămân mari cumpărători de combustibil rusesc, iar importurile de țiței ale Beijingului din Rusia au atins în aceste zile un nivel record.

„Fără îndoială, Rusia nu va fi îmbrățișată pe față la acest summit și sunt sigur că vor exista multe sentimente de jenă acolo. Însă, dincolo de jenă, evitarea dolarului este un domeniu în care aceste guverne vor avea un interes comun!”, a declarat Shahar Hameiri, profesor și economist politic la Universitatea Queensland din Australia.

Orice pas important de îndepărtare de la un sistem bazat pe dolari are „un potențial semnificativ” pentru participanții la reuniune, a adăugat profesorul, citat de CNN. 

Obiective amestecate. Efectul Ucraina

În ciuda unor interese comune, grupul BRICS este de mult timp afectat de probleme de coeziune, având în vedere diferențele exagerate dintre sistemele politice și economice ale membrilor săi, precum și obiectivele lor geopolitice divergente.

În plus, războiul de pe frontul ucrainean ar putea atenua vreun rezultat cu efecte majore al summitului din această săptămână, chiar dacă - cu excepția Braziliei - statele BRICS, altele decât Rusia, s-au abținut de la vot în cazul unei rezoluții a Adunării Generale a Națiunilor Unite, susținută de 141 de țări, care a cerut Moscovei să se retragă din Ucraina.

China, la rândul său, a acuzat NATO că a provocat Rusia să atace Ucraina, în timp ce o retorică similară a circulat în dezbaterile publice din India. În Africa de Sud, Ramaphosa a afirmat, la începutul acestui an, că războiul ar fi putut fi evitat, dacă NATO ar fi ținut cont de avertismentele cu privire la luarea în calcul a aderării Ucrainei la alianța militară transatlantică.

Și în cazul Braziliei, deși statul sud-american a votat la ONU în favoarea condamnării agresiunii Rusiei contra Ucrainei, președintele său, Bolsonaro, a ezitat să facă acest lucru, spunând, cu câteva zile înainte, că țara sa va rămâne „neutră”.

În circumstanțe normale, China ar prezenta BRICS ca pe „un fel de alternativă blândă la G7”, încercând să „descrie gruparea drept un lider pentru lumea în curs de dezvoltare (...) contra clubului democrațiilor capitaliste bogate”, afirmă Alexander Gabuev, expert în relațiile dintre Rusia și China, citat de CNN. 

Acest lucru ar include aprobarea de către membrii BRICS a proiectelor-cheie ale celorlalți parteneri, mai spune el.

„Acum, acest lucru este doar mai greu de realizat, din cauza prezenței lui Putin în sală”, consideră Gabuev, cercetător principal la „Carnegie Endowment for International Peace”.

Disensiuni interne

Concomitent, o sursă veche de fricțiune internă în cadrul BRICS rămâne nerezolvată: tensiunile dintre India și China, care, în 2020, au degenerat într-o ciocnire violentă la graniță.

Pe de o parte, BRICS a constituit pentru India „o modalitate de a asigura o anumită formă de angajament cu China”, susține Sushant Singh, de la CPR. Iar acest lucru rămâne critic, deoarece India se ferește să provoace Beijingul, mai ales că a încheiat un parteneriat cu Statele Unite, Japonia și Australia în cadrul organizației de securitate „Quad” și este tot mai mult privită de către administrația Biden ca parte a strategiei sale de contracarare a Chinei, a mai spus el.

În același timp însă, aceste legături fac ca autoritățile din New Delhi să fie mai reticente în susținerea unor rezultate importante la un summit BRICS.

„Aș fi surprins dacă s-ar anunța vreo inițiativă substanțială, deoarece India ar trimite atunci un mesaj către «Quad» și către partenerii săi occidentali că este dispusă să lucreze foarte strâns cu China și Rusia!”, mai precizează Singh. „Acest lucru ar face ca poziția Indiei să fie foarte complicată”, adaugă el.

O altă discuție este modul în care alte state din BRICS vor privi o inițiativă, îndelung discutată și care se așteaptă să fie condusă de China la summitul de astăzi, în privința extinderii grupării, în vederea includerii mai multor țări în curs de dezvoltare.

În cadrul unei întâlniri cu omologii săi din BRICS, luna trecută, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a cerut ca grupul să înceapă un „proces de extindere” a țărilor membre.