Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Folosind drone mici de tip quadcopter, serviciul ucrainean de informații SBU a lovit simultan mai multe bombardiere strategice și avioane de avertizare rusești, aflate în patru baze aeriene diferite, răspândite de-a lungul imensului teritoriu al Rusiei.
În urma acestei operațiuni surprinzătoare, care a lăsat mască Kremlinul, au fost avariate sau distruse peste o treime dintre aeronave strategice rusești, aflate la mii de kilometri de granița cu Ucraina.
Atacul-surpriză este considerat un dezastru militar și o umilință majoră pentru președintele rus, într-un moment în care acesta încearcă să convingă SUA și pe aliații americanilor să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei.
Operațiunea-șoc, derulată sub numele de cod „Operațiunea Pânza de Păianjen”, pare desprinsă dintr-un roman recent de Tom Clancy.
Dronele SBU au fost ascunse în containere de marfă nesupravegheate, amplasate în apropierea bazelor. De acolo, acestea au fost lansate, una câte una, spre avioanele rusești, inclusiv asupra bombardierelor strategice din era sovietică.
Imagini apărute pe rețelele sociale au arătat drone ieftine prăbușindu-se în aeronavele ruse, unele dintre acestea deja cuprinse de flăcări. Potrivit autorităților ucrainene, „34% dintre purtătoarele de rachete de croazieră strategice aflate pe principalele aerodromuri ale Federației Ruse au fost lovite.”.
Filmările realizate în afara bazelor au surprins coloane groase de fum, iar multe dintre avioane, inclusiv celebrele TU-95 și TU-22M, par avariate iremediabil.
Lovitură imensă de imagine
Flota de bombardiere a Rusiei joacă un rol crucial. Din 2022, aceste aparate de luptă au fost principalul mijloc de atac cu rachete asupra orașelor ucrainene.
Mai mult decât atât, aceste bombardiere reprezintă un element-cheie al sistemului de descurajare nucleară al Rusiei, alături de rachetele balistice și submarinele nucleare.
Până acum, Ucraina reușise să doboare doar câteva bombardiere. Pierderea a peste 40 de avioane într-o singură zi nu înseamnă distrugerea completă a flotei rusești, dar este, fără îndoială, o lovitură masivă, atât la nivel operațional, cât și simbolic.
Ucraina mai atacase anterior instalații radar cu rol în avertizarea nucleară timpurie, însă niciodată capacitățile nucleare ale Rusiei nu au fost puse sub semnul întrebării la o asemenea scară, de la începutul invaziei din 2022.
La fel de important este faptul că atacul ar fi lovit unul sau mai multe dintre avioanele A-50 ale Rusiei, specializate în avertizare timpurie. Deși neînarmate, aceste aeronave sunt dotate cu radare extrem de puternice și reprezintă „ochii și urechile” forțelor aeriene ruse - echivalentul avioanelor AWACS din arsenalul american.
Și mai grav este faptul că Rusia ar mai avea, potrivit estimărilor, doar cinci astfel de avioane operaționale, după ce Ucraina a doborât două dintre ele la începutul anului 2024. Chiar și o indisponibilitate temporară a acestor aparate ar putea afecta semnificativ operațiunile aeriene ale Rusiei, reducând capacitatea de a detecta apărarea antiaeriană ucraineană și de a identifica ținte pentru bombardamente.
Lovitura, pe care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a descris-o drept rezultatul a 18 luni de planificare, este un dezastru pentru Moscova, tocmai în momentul în care Rusia încearca să proiecteze o imagine de forță, înaintea unei noi runde de negocieri directe cu Ucraina.
Kremlinul, dat peste cap
Până acum, Putin părea să aibă numai motive de laudă: noua administrație americană pare reticentă să sancționeze ferm Moscova pentru atacurile asupra civililor, trupele ruse continuă să avanseze în teritorii ucrainene, iar atacurile cu drone asupra Kievului și altor orașe din Ucraina s-au intensificat considerabil.
În urma acestei operațiuni, care a luat Kremlinul ca din oală, narațiunea conflictului s-a înclinat, fie și temporar, în favoarea Ucrainei.
Chiar dacă o acțiune atât de complexă precum „Pânza de Păianjen” nu poate fi repetată curând, Rusia va fi nevoită să-și revizuiască planurile și să țină cont de amenințarea tot mai serioasă reprezentată de dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei, care vizează regulat aerodromuri rusești.
Rămâne de văzut cum va reacționa Rusia. Presa rusă încearcă să minimalizeze sau să ignore amploarea pagubelor, însă imaginile cu atacurile s-au răspândit deja rapid pe rețelele sociale.
De-a lungul timpului, metoda Rusiei de a recâștiga controlul narativ asupra războiului a fost aceea de a lansa bombardamente masive, de represalii, asupra populației civile ucrainene.
Primul val de atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene a urmat imediat după ce Kievul a reușit să lovească podul construit de Rusia, care leagă Crimeea de teritoriul rus.
Rusia își intensificase deja atacurile cu drone asupra orașelor și localităților ucrainene, însă, în urma acestui eșec major, Putin ar putea opta pentru un nou val masiv de rachete și drone, pentru a demonstra că flota sa de bombardiere nu a fost complet scoasă din luptă.
Pe plan politic, Putin ar putea încerca să exploateze atacul pentru a adânci fisurile dintre SUA și Ucraina, însă este puțin probabil ca această strategie să aibă succes. Deși Casa Albă a declarat că nu a fost avertizată în prealabil despre această operațiune, tonul oficialilor americani pare să se fi schimbat.
De la atitudinea critică față de Ucraina, administrația Trump a trecut în ultima vreme la lansarea de apeluri către Rusia, în vederea încetării bombardamentelor asupra populației civile și a revenirii la masa negocierilor.
Această evoluție indică faptul că SUA ar putea rămâne, în cele din urmă, indiferente față de atacul asupra bazelor rusești.
Pentru Kremlin, nu există o soluție miraculoasă care să protejeze bazele aeriene de viitoare acte de sabotaj. Rusia nu poate să mute pur și simplu toate aeronavele sale din raza de acțiune a dronelor ucrainene, în condițiile în care una dintre bazele lovite se află la mii de kilometri de granița cu Ucraina.
O opțiune ar fi intensificarea eforturilor de construire a adăposturilor fortificate pentru avioane, însă aceste măsuri necesită timp.
Alternativ, Rusia ar putea amplasa mai multe sisteme de apărare antiaeriană și bruiaj la bazele sale, însă cu riscul de a perturba operațiunile și de a devia sisteme esențiale de pe linia frontului, acolo unde acestea sunt deja insuficiente.
Indiferent de direcția pe care o va alege armata rusă, un lucru este cert: de acum încolo, Kremlinul va trebui să trăiască cu teama constantă că dronele ucrainene pot lovi din nou, oricând și oriunde.
Citește pe Antena3.ro
