x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Radicalii ruși simt miros de sânge și îi cer lui Putin și mai multe rachete asupra orașelor ucrainene

Radicalii ruși simt miros de sânge și îi cer lui Putin și mai multe rachete asupra orașelor ucrainene

de Şerban Mihăilă    |    12 Oct 2022   •   07:00
Radicalii ruși simt miros de sânge și îi cer lui Putin și mai multe rachete asupra orașelor ucrainene
Sursa foto: Agerpres

Nimic din ceea ce au lovit luni rachetele Moscovei în zece mari orașe ucrainene nu a avut vreo însemnătate militară, iar decizia cinică de a ataca Kievul și alte centre urbane aglomerate a fost, în mod clar, una politică. Teama lui Putin de înfrângere este atât de puternică, încât liderul de la Kremlin mută conflictul la un nivel mult mai sângeros și recurge la măsuri ce se confundă cu crimele de război. Și, din această perspectivă, președintele rus și-a atins scopul: el a primit aplauze și ovații din partea oficialilor radicali și a propagandiștilor fanatici de la Moscova, care i-au cerut, însă, continuarea masacrului. 

Valul de raiduri cu rachete și drone ale Rusiei, care a vizat Kievul și alte mari orașe, luni, la ora de vârf a dimineții, reprezintă un răspuns cinic din partea Kremlinului la explozia de pe podul din strâmtoarea Kerci.

Victimele ploii de rachete au fost, majoritatea, civili surprinși în clădiri, pe străzi, în parcuri și în locuri de joacă pentru copii. Alimentarea cu energie electrică din Lvov și Harkov a fost, de asemenea, afectată în atacul criminal asupra unor zone rezidențiale, care a readus în rândurile civililor ucraineni teama pe care o mai simțiseră în primele șase săptămâni de război.

Minciuna Kremlinului

Nimic din ceea ce au lovit rachetele lui Putin nu a avut vreo importanță militară directă, iar decizia cinică de a viza capitala și alte centre urbane ale țării a fost în mod clar una politică, în pofida a ceea ce a declarat președintele rus, imediat după carnaj.

„A fost efectuată o lovitură masivă cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, aeriene, maritime și terestre, asupra instalațiilor energetice, de comandă militară și de comunicații ale Ucrainei!”, a afirmat Putin pe un ton amenințător, într-o alocuțiune televizată. 

Potrivit legislației internaționale, atacarea civililor și a infrastructurii civile este o crimă de război, chiar dacă acțiunea nu a avut un caracter premeditat. În raidurile de luni, susțin ucrainenii, au fost uciși cel puțin 20 de civili, iar alți peste 100 au fost răniți. 

Foarte probabil, unul dintre principalele scopuri ale loviturilor asupra marilor orașe este acela de a băga frica în populația civilă și în conducerea Ucrainei, în speranța că administrația Zelenski va fi în cele din urmă forțată să negocieze, într-un moment în care Rusia ocupă încă o șesime din teritoriul ucrainean. 

Un alt obiectiv ascuns îl reprezintă, însă, eșecurile în lanț suferite în ultimele săptămâni de armata lui Putin, într-un moment în care trupele ucrainene câștigă teren, atât în sudul țării, unde avansează spre Herson, cât și în nordul regiunii Donbas, în est. 

Pe fondul pierderilor imense înregistrate pe linia frontului în ultima vreme, liderul de la Kremlin a devenit ținta unor critici tot mai aprinse din partea extremiștilor și a naționaliștilor ruși, nemulțumiți de modul în care acesta a gestionat războiul. Atacul de luni reprezintă, astfel, o strategie disperată a președintelui de a încerca să le închidă gura principalilor săi critici. 

Raidul devastator lansat de Moscova anunță însă o nouă etapă extrem de sângeroasă a războiului - loviturile de represalii asupra civililor din marile orașe ucrainene, ori de câte ori Rusia va fi atacată în zonele anexate ilegal, pe care le consideră, de acum înainte, ca făcând parte din teritoriul său.

Altfel spus, în încercarea de a opri înaintarea unităților ucrainene și a evita umilința și consecințele politice catastrofale ale unei înfrângeri, Putin schimbă tactica și recurge la măsuri ce pot fi considerate, deopotrivă, cinice și criminale.

Tactică inutilă

În mod cert, loviturile de la începutul acestei săptămâni au provocat haos, panică și îngrijorare în rândul ucrainenilor. Întrebarea care se pune este, însă, dacă acest tip de atacuri asupra orașelor va dura, în condițiile în care Kievul a anunțat deja continuarea ofensivei pentru recucerirea teritoriilor invadate.

La începutul lunii septembrie, Harkovul a fost ținta unui val violent de atacuri cu rachete, după succesul obținut de ucraineni pe câmpul de luptă, în apropierea celui de-al doilea oraș al țării. Alimentarea orașului cu energie electrică și apă a fost temporar întreruptă.

Cu toate acestea, intensitatea loviturilor a scăzut ulterior, iar acestea nu au avut un impact major pe câmpul de luptă, unde Rusia continuă să piardă teren și în sectorul nordic al frontului.

Nu este foarte clar dacă Rusia poate intensifica atacurile cu rachete pe o perioadă mai lungă, având în vedere atât cantitatea de muniție pe care a folosit-o până acum în război, cât și condamnare politică unanimă la nivel internațional față de lovituri asimilate cu crime de război.

Mai mult, din punct de vedere militar, atacurile cu rachete asupra marilor orașe nu vor schimba raportul de forțe pe linia frontului și, indiferent de teama pe care o provoacă, nu vor afecta voința de a rezista a Ucrainei, cel puțin pe termen scurt.

Țarul satisface pofta de răzbunare a supușilor 

Avalanșa de rachete lansate de Moscova a stârnit comentarii extrem de entuziaste din partea oficialilor radicali ruși, a propagandiștilor și a experților pro-Kremlin, care în ultimele săptămâni au criticat tot mai des armata rusă pentru eșecurile sale jenante pe câmpul de luptă.

Comentatorii naționaliști ruși și corespondenții de război din mass-media de stat au lăudat atacul de luni ca fiind un răspuns adecvat și mult așteptat, la contraofensiva de succes a Ucrainei în nord-est și în sud, precum și la atacul din weekend asupra podului care leagă Rusia și Crimeea. 

„Iată că vine răspunsul!”, a scris Margarita Simonian, șefa televiziunii RT, finanțată de stat, pe Twitter, luni, după atacuri. „Podul din Crimeea a fost această linie roșie chiar de la început!”, a continuat ea.

La rândul lui, Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, regiunea rusă din Caucazul de Nord, a anunțat că acum este „100% mulțumit” de modul în care decurge „operațiunea militară specială” a Kremlinului. El s-a numărat printre cei mai înflăcărați susținători ai unor „măsuri mai drastice” în Ucraina, solicitând chiar utilizarea de arme nucleare cu randament redus.

De asemenea, guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a descris loviturile ca fiind „vești bune”.

„Acesta este unul dintre acele cazuri în care țara trebuie să arate că putem riposta!”, a scris și Alexander Kots, corespondent de război pentru popularul tabloid rus pro-Kremlin, „Komsomolskaia Pravda”.

„Este timpul pentru luptă! Cu înverșunare, chiar cu cruzime. Fără să ne uităm înapoi la orice cenzură din partea Occidentului!”, a scris, pe Twitter, Serghei Mironov, deputat rus de rang înalt, care conduce partidul susținut de putere „Rusia Justă”. 

„Nu vor exista sancțiuni mai mari. Nu vor spune cuvinte mai rele. Trebuie să ne facem treaba. Noi am început, ar trebui să mergem până la sfârșit. Nu există cale de întoarcere. E timpul să răspundem!”, a adăugat el.

Aplauzele susținătorilor Kremlinului au fost însoțite, de altfel, de numeroase solicitări pentru Putin, care a fost îndemnat să mențină ritmul și intensitatea atacurilor, precum și a pagubelor provocate infrastructurii ucrainene, pentru a câștiga războiul.

În declarația sa, Serghei Aksionov a subliniat că, „dacă astfel de acțiuni de distrugere a infrastructurii inamicului ar fi fost întreprinse în fiecare zi, atunci am fi terminat totul în luna mai și regimul de la Kiev ar fi fost învins!”.

„Sper că acum ritmul operațiunii nu va încetini!”, a mai scris guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea. 

După ce a postat un videoclip în care dansează pe un balcon cu o șapcă cu un „Z” pe ea, prezentatorul- vedetă al RT, Anton Krasovski, a declarat, într-o altă postare pe „Telegram”, că daunele provocate liniilor electrice din Ucraina „nu sunt suficiente! Nu este suficient!”.

Un alt jurnalist al televiziunii de stat, Andrei Medvedev, a numit atacurile de luni „un pas logic, pe care nu doar societatea îl cerea de mult timp - situația militară cerea o abordare diferită a ostilităților”.

„Dacă loviturile asupra infrastructurii critice devin regulate, dacă loviturile asupra căilor ferate, podurilor și centralelor electrice devin parte din tacticile noastre, atunci da, se schimbă situația. Dar, deocamdată, conform declarațiilor oficiale, nu a fost luată decizia de a arunca Ucraina în epoca medievală!”, a precizat Medvedev, citat de AP.

Putin joacă după cum i se cântă

„Inițiativa lui Putin slăbește și el devine tot mai dependent de circumstanțe și de cei care făuresc «victoria» pentru el.”, a scris, într-un comentariu online, Tatiana Stanovaia, fondatoarea think-tank-ului independent „R.Politik”.

„Teama de înfrângere este atât de puternică, mai ales pentru cei care sunt acum complet implicați în această aventură militară, încât indecizia lui Putin, cu logica sa de «nu am început încă nimic» și «tacticile reținute au dat roade», a devenit o problemă.”, a precizat analista, citată de AP.

Într-o postare pe Telegram, ea susține că asupra lui Putin au fost exercitate „presiuni puternice (...) pentru a trece la acțiuni agresive și bombardamente masive”, iar asta l-a determinat să acționeze.

„Începând de astăzi, se poate spune că Putin a fost convins să recurgă la o linie mai agresivă. Iar asta corespunde cu înțelegerea sa asupra situației. Este însă o pantă alunecoasă, de unde nu există cale de întoarcere!”, mai spune Stanovaia.

×
Subiecte în articol: Ucraina vladimir putin