Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Corupţia mică şi corupţia la nivelul politicienilor rămân probleme semnificative în România, se arată în primul raport privind corupţia în UE, realizat de Comisia Europeană şi făcut public astăzi.
Raportul evidenţiază că în România, deşi s-au observat rezultate pozitive în combaterea corupţiei la nivel înalt, voinţa clasei politice de a lupta cu acest fenomen şi de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă".
În raport, Comisia Europeană sugerează României să se asigure că anchetele în cazurile de mare corupţie, inclusiv cele în care sunt implicaţi politicieni, sunt făcute fără partizanat, asigurându-se în acest sens independenţa magistraţilor.
Comisia mai sugerează ca România să dezvolte coduri clare de conduită pentru demnitari şi să aplice sancţiuni aspre pentru cei vinovaţi de corupţie.
În raportul privind corupţia, Comisa atrage atenţia că este nevoie de întărirea mecanismelor de control atunci când vine vorba de licitaţii şi contracte cu statul, inclusiv când vine vorba de companii deţinute de stat.
Mai mult, Comisia sugerează ca România să crească nivelul de eficienţă când vine vorba de prevenirea sau detectarea conflictelor de interese ale celor din funcţii publice.
De asemena, Comisia sugerează ca România să aloce mai multe fonduri şi să conceapă strategii pentru a reduce corupţia din sistemul medical.
Raportul Comisiei, primul de acest fel, cuprinde şi două sondaje de opinie, realizate în cele 28 de state membre. În cazul României, 93% dintre cei chestionaţi au declarat că nivelul corupţiei este foarte ridicat în ţara lor, spre deosebire de 75%, media celorlalte ţări.
Întrebaţi dacă li s-a solicitat mită, în decursul ultimului an, 25% dintre români au răspuns "da", al doilea cel mai mare procent din toate ţările UE şi cu 600% mai mare ca media europeană de 4%. Doar Lituania stă mai rău la acest capitol, cu 29% dintre repondenţi admiţând că li s-a cerut mită în ultimul an.
"Corupţia afectează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi statul de drept, afectează economia europeană şi privează statele de veniturile din taxe. Statele membre au făcut multe, în ultimii ani, pentru a lupta împotriva corupţiei, dar raportul de azi arată că nu este deloc suficient. Raportul sugerează ce este de făcut şi mă aştept ca statele membre să ţină cont de aceste sfaturi", a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.
Raportul menţionează şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care este dată ca exemplu pentru "bunele practici" în domeniul combaterii corupţiei.
"Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) este un departament specializat de procurori care se ocupă de corupţia la nivel mediu şi înalt. DNA şi-a clădit o reputaţie notabilă prin investigaţiile nepărtinitoare şi trimiterile în judecată pentru acte de corupţie ale unor oameni de la cel mai înalt nivel din politică, sistemul judiciar, sistemul fiscal, vamal, energetic, sanitar, al transporturilor, al construcţiilor etc. În ultimii şapte ani, DNA a trimis în judecată peste 4.700 de acuzaţi. 90,25% dintre cazuri s-au concretizat prin decizii ale curţilor. Aproape 1.500 de acuzaţi au fost condamnaţi prin decizii definitive, aproape jumătate dintre ei având funcţii foarte înalte. Cheia acestor rezultate a fost structura DNA care include, în afara procurorilor care conduc şi supervizează cazurile, membri ai poliţiei judiciare, economice şi experţi în IT.
Într-un articol din ziarul sedez Goeteborgs-Posten, apărut înainte de publicarea raportului, Cecilia Malmström afirma că nivelul corupţiei din UE îţi "taie respiraţia", dând ca exemple finanţarea partidelor, fraudele în procesele de achiziţii publice sau corupţia măruntă tradusă în şpăgile date în spitale, în unele dintre ţările membre.
Potrivit raportului, EU pierde anual 120 de miliarde de euro din cauza corupţiei.
