Liderii din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un compromis ce ''reînnoieşte pactul'' Regatului Unit cu Europa, acord pe care premierul britanic, David Cameron, îl consideră suficient pentru a recomanda menţinerea ţării sale în Uniunea Europeană în cadrul unui viitor referendum, relatează sâmbătă AFP.
Agenţia franceză de presă redă principalele puncte care rezumă revendicările lui Cameron, aşa cum sunt prezentate într-o scrisoare din noiembrie 2015 către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi ceea ce a obţinut premierul britanic într-o serie de compromisuri, deseori formulate într-un limbaj diplomatic ambiguu.
IMIGRAŢIE
Sub imensa presiune a concetăţenilor săi şi a Partidului Conservator (de guvernământ în Marea Britanie) împotriva creşterii imigraţiei, Cameron voia un moratoriu, cu o durată de patru ani, pentru cetăţenii din UE aflaţi în regat şi care aspiră la ajutoare şi locuinţe sociale. Cameron voia, de asemenea, să-i împiedice pe aceşti migranţi să beneficieze de alocaţii familiale pentru copiii lor rămaşi în străinătate.
În condiţiile opoziţiei unor ţări din Europa de Est, Cameron a obţinut o clauză de salvgardare de şapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranţi, ce permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. Va fi introdus, de asemenea, un sistem de indexare a alocaţiilor familiale cu nivelul de trai din ţările unde se află copiii. Aceasta se aplică noilor solicitanţi, dar se poate extinde şi la beneficiarii actuali începând din 2020.
SUVERANITATE
David Cameron, pentru a le răspunde celor care sunt neliniştiţi în legătură cu jugul Bruxellesului asupra instituţiilor britanice, cerea posibilitatea de a scăpa de angajarea spre ''o Uniune tot mai strânsă'', unul dintre pilonii construcţiei europene, într-un mod ''legal constrângător şi ireversibil''. Concret, el făcea apel la un sistem de ''cartonaş roşu'' care i-ar permite unui grup de parlamente naţionale să opună un veto la orice legislaţie europeană.
Premierul britanic s-a asigurat de o exceptare pentru Regatul Unit în ce priveşte ''Uniunea tot mai strânsă'', care trebuie înscrisă în tratate dacă se iveşte ocazia remanierii lor. ''Cartonaşul roşu'' este prezent cu condiţia unei alianţe de 55 % din voturile alocate parlamentelor naţionale, ceea ce practic îl face complicat. Referitor la principiul subsidiarităţii, Cameron a indicat că el prevede luarea de noi măsuri pentru protejarea suveranităţii britanice.
GUVERNANŢA ECONOMICĂ
Cameron nu voia să vadă statutul unui Regat Unit defavorizat din cauză că ţara nu utilizează moneda unică europeană, euro. Este un domeniu deosebit de sensibil pentru ţară, a cărei capitală este unul dintre principalele centre financiare din lume. El cerea o serie de ''principii legal constrângătoare'', precum recunoaşterea faptului că UE are mai multe monede, că ţările care nu sunt în zona euro nu trebuie să fie victimele discriminării şi că contribuabilii britanici nu trebuie să plătească pentru crizele din zona euro.
Cameron revendică faptul că a obţinut protecţie pentru City-ul londonez împotriva oricăror discriminări din partea unor ţări care folosesc moneda euro, estimând că UE recunoaşte, ''pentru prima dată'', că ea are mai multe monede. Dar vocabularul textului rămâne ambiguu: instituţiile UE ''vor facilita coexistenţa între mai multe perspective''. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker , a insistat că acordul nu-i acordă Londrei nici un veto în materie de decizie.
COMPETITIVITATE
Mai puţine sarcini administrative, libera circulaţie a capitalului, a bunurilor şi serviciilor: acestea erau cele cerute de Cameron în acest domeniu.
Această parte n-a fost niciodată într-adevăr problematică, deoarece competitivitatea este o prioritate a Comisiei lui Juncker. Blocul comunitar a căzut de acord pentru ''ameliorarea competitivităţii'' şi luarea de ''măsuri concrete'' pentru a avansa.