Republica Moldova a decis între Est și Vest

Peste trei milioane de cetățeni ai Republicii Moldova erau așteptați, duminică, la cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. Ei urmau să aleagă între candidatul prorus Igor Dodon și proeuropeana Maia Sandu. Deși liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), de stânga, era favorit, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) conta pe o mobilizare masivă a electoratului său și pe voturile de peste hotare.   

„Voi câștiga cu o diferență mare”, a declarat Dodon, imediat după ce a votat. „Dacă alegerile vor fi corecte, noi vom învinge”, a replicat, la scurt timp, Maia Sandu, care și-a îndemnat susținătorii să iasă la vot. Potrivit sondajului realizat chiar înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, liderul PSRM era creditat cu 55,6 la sută dintre voturile electoratului, iar candidata PAS, cu 44,4 procente. Sondajul nu conținea însă opțiunile diasporei, care ar fi putut modifica rezultatul final al votului, având în vedere că Maia Sandu obținuse în primul tur peste 75 la sută din sufragiile exprimate în străinătate. Per total, Dodon câștigase 47,98 de procente din voturi, iar Sandu, clasată pe poziția secundă, doar 38,71 la sută, în primul tur de scrutin al alegerilor, la care a participat peste jumătate din electorat. A fost primul scrutin prezidențial prin vot direct, organizat în Republica Moldova în ultimii 20 de ani. Alegerile de ieri au avut loc pe fondul unei nemulțumiri generale față de clasa politică, inclusiv față de liderii proeuropeni aflați la conducere în ultimii ani, după numeroasele scandaluri de corupție care au culminat cu furtul unui miliard de dolari din trei bănci. Scandalul de anul trecut a dus, de altfel, la proteste de stradă, iar FMI și UE au sistat ajutorul pentru Republica Moldova.  Fostul premier, Vlad Filat, unul dintre cei cinci prim-miniștri din ultimii trei ani, a fost arestat și condamnat la nouă ani de închisoare în acest dosar, însă foarte mulți cetățeni moldoveni sunt de părere că și alți lideri proeuropeni au fost implicați în schema de fraudare.

Cu Rusia, contra unirii cu România

Scandalul a dat o grea lovitură taberei proeuropene, crescând spectaculos cota de popularitate a lui Dodon. Liderul PSRM, care spera să câștige încă din primul tur de scrutin al alegerilor, a mai profitat, în egală măsură, de scindarea formațiunilor proeuropene și de emigrarea masivă a cetățenilor moldoveni care doreau aderarea la UE. Dodon s-a declarat deja în favoarea denunțării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu UE și pentru relansarea relațiilor cu Rusia. În campanie, liderul PSRM a afirmat, de altfel, că fosta regiune ucraineană Crimeea aparține Rusiei. Tot în campanie, el s-a pronunțat ferm împotriva unirii cu România. Dodon a spus că, dacă va ieși victorios, va introduce în școli istoria Republicii Moldova, în locul istoriei României și îi va retrage cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu, perceput drept unul dintre promotorii ideilor unioniste. Tot el i-a cerut Maiei Sandu să se dezică de cetățenia română.

„Maia Sandu, care este cetățeancă a altui stat (România – n.r.), pledează deschis pentru unirea cu statul vecin. Ei au un plan foarte clar – unirea, în 2018. Noi nu trebuie să le permitem acest lucru.” Igor Dodon