"Republica Populară Doneţk" intenţionează să-şi deschidă duminică, 18 mai, graniţa cu Rusia, a anunţat autoproclamatul guvernator "popular", Pavel Gubarev, pe contul său de Facebook, citat de media ucrainene şi ruse, între care Kapital.ua şi Gazeta.ru.
Gubarev a convocat un miting important pentru duminică la Doneţk, când, potrivit propriilor afirmaţii, vor fi adoptate o serie de decizii importante. În special, militanţii proruşi intenţionează "să deschidă frontiera cu Rusia" şi să solicite unităţilor militare dislocate pe teritoriul Doneţkului "fie să depună jurământ de credinţă populaţiei Republicii Populare Doneţk, fie să plece de pe pământul nostru".
"Apelul nostru civil va fi adresat grănicerilor ucraineni, angajaţilor de la punctele vamale, unităţilor militare de pe teritoriul republicii. Ei trebuie fie să treacă fără întârziere în subordinea organelor de putere ale Republicii Populare Doneţk, fie să-şi părăsească slujba şi să se transfere în alte regiuni", scrie Gubarev.
"Această cerinţă se aplică tuturor angajaţilor de la graniţa ruso-ucraineană, celor din aeroporturi şi turnuri de control şi unităţilor militare" ucrainene din Doneţk, a mai spus Gubarev, fără să precizeze ce se va întâmpla dacă aceştia nu se vor conform ordinului său.
În urma unor referendumuri controversate, considerate ilegale de către Kiev şi Occident, regiunile Doneţk şi Lugansk şi-au proclamat luni independenţa de Kiev, în contextul în care autorităţile proeuropene ale Ucrainei continuă operaţiunea specială împotriva insurgenţilor proruşi, declanşată la 15 aprilie.
Între timp, separatiştii din Doneţk au început să-şi instituie propriile instituţii de putere. Astfel, miercuri, la Doneţk a fost constituit organul legislativ suprem - Sovietul Suprem, iar şef al aşa-numitului Consiliu de Securitate şi ministru al apărării a fost numit Igor Strelkov, despre care autorităţile ucrainene afirmă că ar fi ofiţer al Serviciului de Informaţii al armatei ruse (GRU).
Fără să recunoască explicit cele două plebiscite, Kremlinul a anunţat ca Rusia respectă voinţa locuitorilor din Doneţk şi Lugansk, a căror populaţie ar fi votat în proporţie covârşitoare pentru autodeterminare, şi că porneşte de la premisa că rezultatele referendumurilor vor fi puse în aplicare în mod civilizat, fără recurgerea la violenţe.