Rice intră în luptă

CRIZA RUSO-GEORGIANĂ. România, exemplu de soluţionare a conflictelor
Secretarul de stat american Condoleezza Rice a dat drept exemplu România ca ţară care a reuşit să-şi soluţioneze paşnic vechi dispute etnice, argumentînd astfel necesitatea de a acorda Georgiei statutul de ţară candidată NATO (MAP).

CRIZA RUSO-GEORGIANĂ. România, exemplu de soluţionare a conflictelor
Secretarul de stat american Condoleezza Rice a dat drept exemplu România ca ţară care a reuşit să-şi soluţioneze paşnic vechi dispute etnice, argumentînd astfel necesitatea de a acorda Georgiei statutul de ţară candidată NATO (MAP).

"Cine ar fi crezut în 1990, la căderea imperiului sovietic, că ţări precum România şi Ungaria sau Bulgaria şi Turcia vor reuşi să-şi rezolve paşnic conflictele?", s-a întrebat Condoleezza Rice, făcînd legătura dintre acordarea Planului de acţiune în vederea aderării la NATO (MAP) şi capacitatea de a rezolva conflicte etnice sau îngheţate ca cele din Georgia.

NATO. "MAP este o soluţie pentru a rezolva conflicte ce nu pot fi soluţionate altfel", a spus secretarul de stat american în cursul unui briefing de presă susţinut miercuri la Washington şi transmis în direct de CNN. La summitul NATO de la Bucureşti din luna aprilie, aliaţii au decis să amîne acordarea MAP Georgiei şi Ucrainei, unele ţări, precum Germania sau Franţa, susţinînd că trebuie mai întîi rezolvate conflictele îngheţate, în cazul Georgiei cele din Osetia de Sud şi Abhazia.

CONDAMNARE. Rice a condamnat ferm acţiunile "disproporţionate" ale Rusiei în Georgia. "Nu mai suntem în 1968 în timpul invaziei Cehoslovaciei cînd Rusia putea să ameninţe o ţară mai mică vecină, să-i ocupe capitala, să-i debarce guvernul şi să scape basma curată", a avertizat Rice înainte de plecarea ei către Paris şi Tbilisi, pentru a exprima susţinerea "de neclintit" a Statelor Unite faţă de Georgia.
Preşedintele SUA, George W. Bush, a trimis-o la Paris pe Condoleezza Rice pentru a discuta cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, condiţiile acordului de încetare a ostilităţilor în Georgia pe care acesta le-a stabilit cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, marţi, la Moscova. Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, insistase pentru respectarea/garantarea suveranităţii şi integrităţii ţării sale, în cursul discuţiilor cu Sarkozy de marţi seara, la Tbilisi, el fiind susţinut de Polonia, ţările baltice şi Ucraina. Miercuri, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor UE, s-a insistat asupra rezolvării pe calea negocierilor a conflictului dintre Rusia şi Georgia cu respectarea suveranităţii şi integrităţii Georgiei şi, totodată, cu nepunerea în discuţie a legitimităţii preşedintelui ales, Saakaşvili.

SEPARATISM. Or, Rusia pare a fi înţeles cu totul diferit acordul cu Sarkozy, din moment ce joi, Medvedev a declarat că Rusia "va susţine" şi "va garanta" orice decizie a republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud referitoare la statutul lor. "Susţinem orice decizie pe care o va lua poporul Osetiei de Sud şi al Abhaziei, în conformitate cu Carta ONU, convenţia internaţională din 1966 şi declaraţia de la Helsinki privind securitatea în Europa, şi nu doar le vom susţine, ci le vom garanta în Caucaz şi în lumea înteragă". Preşedintele rus a făcut aceste declaraţii în momentul întîlnirii la Kremlin cu liderii regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, Serghei Bagapş şi Eduard Kokoiti. După recunoaşterea independenţei Kosovo, Rusia a avertizat că îşi rezervă dreptul de a proceda similar cu teritoriile separatiste georgiene.

CINISM. Întrebat dacă Rusia recunoaşte integritatea teritorială a Georgiei, vicepremierul rus Serghei Ivanov a apreciat la BBC că "nici o ţară nu ar putea recunoaşte integritatea teritorială a altei ţări". "Recunoaştem suveranitatea şi independenţa Georgiei (...) dar integritatea teritorială este o altă problemă", a precizat el. "Osetia de Sud şi Abhazia nu au făcut parte niciodată din Georgia, în calitate de ţară independentă", a subliniat el.

EXPLOZII, TANCURI. Rusia riscă să-şi accentueze izolarea pe plan internaţional dacă nu respectă acordul de încetare a focului în conflictul cu Georgia, a avertizat secretarul de stat american Condoleezza Rice. "Avem informaţii îngrijorătoare din Georgia, potrivit cărora Rusia nu a încetat operaţiunile militare", a spus ea. "Aceste operaţiuni trebuie să înceteze, şi chiar imediat".
Acordul mediat de preşedintele francez permite Rusiei să îşi motiveze înaintarea pe teritoriul georgian în baza aşa-numitelor măsuri suplimentare de securitate stipulate în documentul respectiv, relata ieri The New York Times în ediţia electronică.

Joi la prînz, agenţiile de presă anunţau o serie de explozii auzite în zona oraşului georgian Gori, din centrul ţării. Un purtător de cuvînt al Ministerului georgian de Externe a declarat că tancurile ruse se întorc în portul georgian Poti, important terminal petrolier la Marea Neagră, şi şi-au sporit prezenţa în Gori, în pofida acordului de încetare a focului.

PETROL ŞI GAZE. Compania BP a reluat exporturile de gaz din Azerbaidjan către Turcia, prin Georgia, după ce livrarea gazului a fost suspendată în urmă cu două zile, din cauza conflictului. Purtătoarea de cuvînt a BP a mai spus că livrările de petrol prin oleoductul Baku-Supsa către coasta georgiană a Mării Negre sunt suspendate în continuare.

UCRAINA. Evoluţia evenimentelor din Osetia de Sud trebuie să determine Ucraina să aibă în vedere în mod serios aderarea la un sistem de securitate colectivă care ar proteja ţara de astfel de conflicte, a anunţat Preşedinţia ucraineană, citată de agenţia rusă Interfax în pagina electronică. Sistemul de securitate colectivă european nu a funcţionat în mod eficient în Georgia, a declarat adjunctul şefului secretariatului prezidenţial, Andrii Honcearuk.

În opinia sa, dacă NATO ar fi acordat Georgiei şi Ucrainei statutul de state candidate, evenimentele tragice din Osetia de Sud ar fi putut fi evitate.

La rîndul său, prim-adjunctul şefului Secretariatului prezidenţial, Oleksandr Şlapak, a declarat că posibilitatea repetării scenariului din Osetia de Sud în Ucraina, în special în Crimeea (unde se află portul Sevastopol în care staţionează Flota rusă de la Marea Neagră) depinde de multe aspecte.

UCRAINA-RUSIA ● Kievul impune restricţii de revenire la bază navelor ruse desfăşurate în conflictul cu Georgia 

Navele din flota rusă de la Marea Neagră desfăşurate în conflictul din Georgia vor trebui să obţină autorizaţie din partea Kievului pentru a se întoarce în Crimeea, a anunţat un oficial ucrainean de rang înalt, Viktor Semenov. Ucraina a impus miercuri, prin decret, restricţii privind deplasările flotei ruse.

AL DOILEA RĂZBOI RECE. Kremlinologul american Richard Pipes a declarat, într-un interviu acordat cotidianului "La Stampa", că a început al Doilea Război Rece, a transmis agentia "Agerpres". "Rusia lui Putin şi a lui Medvedev îşi permite să acţioneze (...), profitînd de imobilismul diplomatic şi politic al Occidentului", a afirmat Richard Pipes, profesor la Universitatea Harvard, personalitate de seamă a Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă sub preşedinţia lui Ronald Reagan şi preşedinte în anii optzeci al "Team B" al CIA, fiind convins că invadarea Georgiei este un fel de "război prin procură împotriva Statelor Unite".