Polonia „inţelege rezervele” faţă de aderarea României la Schengen

„Lucrurile sunt de acum clare: România şi Bulgaria nu vor intra în Spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care a abolit controalele sistematice pentru paşapoarte. Dosarele lor vor fi, în cel mai bun caz, reexaminate la finele anului, dar nimic nu spune că statele membre ostile intrării celor două ţări îşi vor modifica punctul de vedere pentru a le permite să adere, la un moment dat, în spaţiul fără frontiere”, îşi începe Jean-Pierre Stroobants comentariul referitor la situaţia celor două aspirante la Schengen, în paginile cotidianului francez Le Monde.

Tot de la Paris vine însă şi informaţia potrivit căreia Franţa dezminte acuzaţiile potrivit cărora s-ar opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Surse diplomatice de la Paris au declarat joi dimineaţă pentru Radio France Internationae că, dimpotrivă, Franţa încearcă să găsească o soluţie de mediere între punctele de vedere exprimate la Consiliul JAI. "Nu este uşor, dar sperăm să ajungem la un compromis", au declarat sursele citate. O publicaţie austriacă anunţase miercuri seară că Franţa s-ar număra şi ea printre ţările care s-ar opune aderării României la Schengen, alături de Germania şi Finlanda. Conform surselor comunitare citate de site-ul publicaţiei austriece Osterreich, Franţa, Germania şi Olanda sunt nemulţumite de eforturile insuficiente pentru combaterea corupţiei în România şi Bulgaria. Potrivit cotidianului, Austria nu se opune admiterii celor două state în Spaţiul Schengen, dar ar prefera o aderare în etape. Finlanda a anunţat miercuri dimineaţă că va bloca aderarea României şi Bulgariei la Schengen, conform postului public de televiziune YLE. Germania făcuse anterior un anunţ similar.

De la Varşovia, însă, vin veşti surprinzătoare. O sursă diplomatică neidentificată a declarat unui ziar polonez că, deşi este de acord cu aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, Polonia înţelege de ce unele ţări au rezerve în legătură cu această decizie, transmite Polskie Radio, preluat de agerpres.ro. „Înţelegem importanţa aderării României şi Bulgariei la zona Schengen, deoarece le oferă senzaţia de integrare deplină în UE. Pe de altă parte, este dificil să nu fim de acord cu unele rezerve exprimate de anumite ţări”, a declarat diplomatul polonez pentru ziarul Rzeczpospolita.

Europarlamentar german critică poziţia Guvernului de la Berlin
Europarlamentarul german Rebecca Harms, din grupul ecologiştilor, a criticat poziţia ministrului german de Interne, Hans-Peter Friedrich, faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, după cum semnalează postul public de radio de la Berlin.

Corupţia constituie "o problemă nu numai în Bulgaria şi România. „Avem probleme cu acest lucru şi în alte state. Întregul concept de stat de drept nu corespunde încă idealului european. Nu este de neglijat nici tema protecţiei minorităţilor din aceste ţări, astfel că şi acest subiect priveşte Germania, prin prisma discuţiilor asupra romilor. Însă toate aceste probleme, pe care nu le putem soluţiona pe deplin, nu se ameliorează dacă suspendăm Schengen şi cerem să se arate paşapoartele la frontiere. Aceste probleme se ameliorează numai prin eforturi comune, europene, alături de politicile interne ale ţărilor în care ele apar", a declarat europarlamentarul Rebecca Harms.

Comparaţie cu Berlusconi şi Sarkozy
"Îi reproşez ministrului Friedrich în special faptul că s-a folosit de opoziţia referitoare la Schengen, aşa cum înaintea lui au făcut-o, de exemplu, Berlusconi, când încă mai avea responsabilităţi în Italia, sau chiar Sarkozy, când încă răspundea pentru Franţa. Îi reproşez că a abuzat de acest subiect ca să sugereze, în plan politic, că aceste probleme pot fi abordate în anumite state ale UE, dacă se blochează Schengen", a adăugat ea.

În privinţa chestiunii complementare aduse în discuţie de declaraţiile ministrului Friedrich, privitoare la migraţia romilor, la problemele ce trebuie rezolvate în ţările de origine, la faptul că adaosul de sărăcie în interiorul sistemului german de asistenţă socială nu va ajuta pe nimeni, şi că, pe de altă parte, există suficiente programe europene pentru aceste rezolvarea acestor dificultăţi în ţările de origine, europarlamentarul german a ţinut să spună că aceste programe destinate integrării romilor nu sunt deocamdată foarte reuşite. "Însă până acum, dacă ştiu eu să interpretez bine datele din Germania, asta nu a făcut ca romii să devină o problemă deosebită pentru sistemul social de asigurări sociale. Dimpotrivă", a precizat ea, "datele oficiale pe care le avem arată că numai o parte infimă dintre românii şi bulgarii din Germania au dreptul la ajutoare sociale".

În privinţa securizării graniţelor externe ale României şi Bulgariei, care, în eventualitatea aderării la spaţiul Schengen, ar deveni şi frontiere externe ale UE cu state terţe, inclusiv ţări ale fostului bloc sovietic, europarlamentarul german consideră că discuţia este condusă foarte "nedrept şi cu o idee principală falsă". "Dacă România şi Bulgaria pot asigura apărarea graniţelor externe potrivit condiţiilor cerute în Schengen, atunci nu li se mai poate refuza intrarea în acest spaţiu. Iar dacă interpretez corect informaţiile furnizate de Comisia Europeană, aceste graniţe exterioare ale acestor ţări sunt chiar mai bine apărate decât era anterior cortina de fier între est şi vest", a precizat ea.

De altfel, europarlamentarul german a ţinut să mai arate şi că "putem discuta despre corupţie, stat de drept sau sărăcia extinsă sau situaţia gravă a romilor - şi aceste subiecte trebuie discutate. Însă nu trebuie sugerat că, odată cu blocarea intrării în Schengen, situaţia în aceste domenii se va îmbunătăţi câtuşi de puţin", a mai spus Rebecca Harms.

Nu este vorba doar despre paşapoarte
Din Germania, Deutsche Welle explică, într-un amplu articol, de ce Spaţiul Schengen înseamnă mai mult decât să-ţi laşi documentele acasă.

Schengen este un mic sat din Luxemburg, unde în 1985 s-a încheiat primul acord în rândul ţărilor membre în UE de a aboli controalele la frontierele lor comune. El a dat numele spaţiului Schengen, alcătuit din ţările care aplică aceste reguli, ce au intrat în vigoare cu opt state, în 1995. Spaţiul a crescut ulterior. În plus faţă de cele 22 de state membre ale UE, include şi Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda. Marea Britanie şi Irlanda nu au aderat deplin şi menţin controale la frontierele externe, dar iau parte la unele schimburi de informaţii legate de Schengen. Ciprul, România şi Bulgaria aşteaptă la coadă. Ciprul nu poate adera, deoarece nordul insulei este ocupat de Turcia. În opinia unor ţări care sunt deja membre ale spaţiului Schengen, printre care şi Germania, România şi Bulgaria nu îndeplinesc condiţiile necesare eliminării controalelor la frontiera cu vecinii lor din UE, explică Deutsche Welle.

Cele mai importante cerinţe din partea membrilor sunt capacitatea ţărilor din Schengen de a securiza frontierele lor cu ţările din afara UE, pentru a opri intrarea ilegală şi a preveni criminalitatea. Comisia Europeană a recunoscut capacitatea Bulgariei şi României de a face acest lucru, după o perioadă de tranziţie de mai mulţi ani. Germania şi Olanda sunt sceptice însă şi au amânat abolirea controalelor cu cele două ţări sud-est europene de mai multe ori.

Legal, România şi Bulgaria sunt în Schengen din 2007!
Potrivit DW, un fapt care complică problema într-un mod pe care numai UE îl poate face este că România şi Bulgaria au intrat deja în mod legal în spaţiul Schengen prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Normele originare ale vechilor acorduri Schengen au devenit elemente-cheie ale tratatelor UE şi piatră de temelie a pieţei interne şi liberei circulaţii în interiorul blocului.

România şi Bulgaria au convenit să aducă politicile în materie de azil şi vize în conformitate cu normele UE, crescând controalele de-a lungul frontierelor lor cu ţările nemembre în UE, combătând criminalitatea legată de droguri şi împiedicând contrabanda şi traficurile. Ele sunt, de asemenea, parte din Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), care asigură autorităţilor poliţieneşti din UE acces rapid la date privind intrările şi ieşirile. Un alt sistem pentru achiziţia electronică de date privind vizele şi intrările şi ieşirile ilegale de persoane în spaţiul Schengen este în curs de pregătire. Singura regulă pentru care Bulgaria şi România nu pot aplica încă este eliminarea controalelor la frontieră, care rămâne aspectul cel mai vizibil al acordului Schengen.

Situaţia actuală
Astăzi, libera circulaţie a persoanelor în cadrul Spaţiului Schengen, pentru cetăţenii din UE, a fost în mare măsură realizată. În circumstanţe excepţionale, de exemplu în timpul unor evenimente internaţionale majore, controalele la frontierele interne poate fi reintroduse temporar. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în timpul Campionatele Europene de fotbal şi al Cupei Mondiale, şi înaintea summiturilor G-8 şi NATO.

Mai multe ţări din UE, în frunte cu Franţa şi Germania, au reinstituit în iunie 2012 controalele la frontieră în cazul în care un stat din UE permite ca prea mulţi refugiaţi să intre în spaţiul Schengen. Înainte de a face acest lucru, însă, trebuie dovedit că există o ameninţare la adresa siguranţei publice. Grecia afectată de criză este considerată de mulţi miniştri de interne ai UE că nu se află în poziţia de a proteja suficient frontiera externă cu Turcia. Unii din UE se tem că Bulgaria şi România s-ar putea transforma în ţări de tranzit pentru intrări ilegale din Ucraina şi Balcanii de Vest spre restul Uniunii, în cazul în care controalele la frontieră sunt eliminate. La urma urmei, odată aflat în spaţiul Schengen, nimeni nu mai este împiedicat de o frontieră internă mai departe.

Încercarea Danemarcei de a reinstitui permanent controalele vamale la frontierele sale a fost abandonată în 2011, după câteva luni. Eliberarea de vize pentru 'spaţiul Schengen' este, de asemenea, parte a procesului privind azilul în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, refugiaţii şi solicitanţii de azil primesc de obicei numai permise de şedere - nu şi vize - pentru ţara de intrare şi rareori li se permite să se deplaseze liber în spaţiul Schengen.

Este greşit să asociezi problema Schengen cu situaţia românilor care emigrează în prezent în Germania în număr tot mai mare, a declarat Franziska Keller, membru al Parlamentului European din partea Verzilor. Ea a declarat la Bruxelles că romii care sunt cetăţeni români ar putea călători deja în UE, tot aşa cum şi-ar putea stabili reşedinţa în multe ţări. Controalele la frontierele româneşti cu ţări din UE nu sunt un obstacol. Prin contrast, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat pentru Der Spiegel: „Cei care vin doar pentru a obţine beneficii şi au abuzat de libertatea de circulaţie trebuie sa fie în mod eficient împiedicaţi”.

Dar un astfel de presupus abuz nu poate fi prevenit prin menţinerea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne, deoarece cetăţenii din UE beneficiază de libertate de circulaţie. În lumina acestui fapt, Friedrich cere, prin urmare, ca romii care au fost deja deportaţi din Germania să nu aibă permisiunea de a reveni aici. Aceasta ar fi o restricţionare mai mare a libertăţii de mişcare şi a normelor Schengen, potrivit DW. Ca parte a unui acord convenit cu cele două ţări în anul 2007, după încheierea unei perioade de tranziţie în 2013, românii şi bulgarii se pot stabili în mod liber permanent în Germania şi în alte ţări ale UE, atât timp cât au un loc de muncă sau sunt înscrişi la studii. Acest lucru a fost convenit odată cu aderarea celor două ţări în 2007.